solfegiere sf [At: DL / P: ~gi-e~ / Pl: ~ri / E: solfegia] 1-2 Executare a unui solfegiu (1-2).

SOLFEGIERE, solfegieri, s. f. Acțiunea de a solfegia și rezultatul ei. Merge pe linia solfegierii partiturilor fără o prealabilă lectură și aprofundare a libretului. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/4.

SOLFEGIERE s.f. Acțiunea de a solfegia și rezultatul ei. [Pron. -gi-e-. / < solfegia].

solfegia vi [At: PONTBRIANT, D. / P: ~gi-a / Pzi: ~iez / E: it solfeggiare] 1-2 A executa un solfegiu (1-2) Si: (înv) paralaghisi.

SOLFEGIA, solfegiez, vb. I. Intranz. A executa un solfegiu; a cînta o melodie, pronunțînd numai denumirea notelor. – Pronunțat: -gi-a.

SOLFEGIA vb. I. intr. A executa un solfegiu; a cînta o melodie numind fiecare notă. [Pron. -gi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. solfeggiare].

SOLFEGIA vb. intr. a executa un solfegiu (2). (< it. solfeggiare)

A SOLFEGIA ~ez intranz. A interpreta un solfegiu. [Sil. -gi-a] /<it. solfeggiare

*solfegiéz v. tr. (it. solfeggiare). Cînt pronunțînd numaĭ notele pe numele lor: a solfegia o melodie.

solfegiere (desp. -gi-e-) s. f., g.-d. art. solfegierii; pl. solfegieri

solfegiere (-gi-e-) s. f., g.-d. art. solfegierii; pl. solfegieri

solfegiere s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. solfegierii; pl. solfegieri

solfegia (a ~) (desp. -gi-a) vb., ind. prez. 1 sg. solfegiez (desp. -gi-ez), 3 solfegiază, 1 pl. solfegiem; conj. prez. 1 sg. să solfegiez, 3 să solfegieze; ger. solfegiind (desp. -gi-ind)

solfegia (a ~) (-gi-a) vb., ind. prez. 3 solfegiază, 1 pl. solfegiem (-gi-em); conj. prez. 3 să solfegieze; ger. solfegiind (-gi-ind)

solfegia vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. solfegiez, 1 pl. solfegiem (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. solfegieze; ger. solfegiind (sil. -gi-ind)

solfegia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. solfegiază, 1 pl. solfegiem, ger. solfegiind)

solfegiez, -giază 3, -giam 1 imp.

SOLFEGIA vb. (MUZ.) (înv.) a paralaghisi.

SOLFEGIA vb. (MUZ.) (înv.) a paralaghisi.

solfegiere (< it. solfeggiere „a solfegia”) citirea vocală a notelor* muzicale pronunțând denumirea lor silabică, intonat sau simplu vorbit, în măsura* indicată de cheia* compoziției. Se practică uneori mixt, împreună cu vocaliza*, pronunțând, în solfegii*, numai vocale în pasajele formate din mai multe note rapide. S. a (sau di) prima vista*, intonarea în măsură a notelor muzicale ale unui solfegiu* fără a-l cunoaște dinainte. Corespunde cu paralaghia din cântarea psaltică neobizantină (v. bizantină, muzică). Sin. (înv.) solfiare.