sobol² sm [At: CALENDARIU (1814), 86/25 / V: (reg) sub~, șo~ / Pl: ~i / E: bg соболец] 1 Mamifer insectivor subteran, de talie mică, cu blana neagră, prețioasă, cu ochii rudimentari ascunși sub piele, cu coada scurtă și cu labele anterioare adaptate la săpat Si: cârtiță (1), (reg) mitorlan, orb², orbeț, șomâc, șoarece-chior (Talpa europaea). 2 (Trs; pex) Mușuroi de pământ făcut de sobol² (1). 3 (Reg) Șoarece mare Si: șobolan (Rattus norvegicus). 4 (Zlg; Mun; Trs) Orbeț (Spalax microphtalmus).

sobol¹ sm [At: NECULCE, L. 17 / V: (reg) ~or, șo~ / Pl: ~i / E: rs соболь] (Înv) 1 (Zlg) Samur (1) (Martes zibellina). 2 Samur (2).

SOBÓL, soboli, s. m. 1. Cîrtiță. Începură a se aduna tot felul de fiară... urși, lupi, dihori, soboli, șoareci, iepuri, cerbi, căprioare. RETEGANUL, P. V 64. O grămadă de cățeluși, mici cît pumnul și orbi ca sobolii. ODOBESCU, S. III 42. 2. (Învechit, Mold.) Samur; p. ext. blană de samur. Te poftesc din toată inima... să primești cîteva blăni de soboli. SADOVEANU, Z. C. 242.

SOBÓL¹ ~i m. înv. Mamifer carnivor de talie medie, apreciat pentru blana lui prețioasă; samur; zibelină. 2) înv. Blana acestui mamifer. /<rus. sobol

SOBÓL² ~i m. Mamifer insectivor de talie mică, negru, cu bot alungit, ochi ascunși sub piele și labe adaptate la săpat; cârtiță. /<bulg. soboleț

SOBOL s. m. 1. (Mold.) Samur. Fu priimit de împărăție cu mare cinste, îmbrăcîndu-l împăratul cu blană de sobol; care această iaste cinstea cea mai mare la turci, cîndu îmbracă pre cineva împăratul cu blană de soboli. NCL II, 292. Au triimis la Poartă poclon ... blane de spinări de soboli. NECULCE. ♦ Blană de samur. Om sprinten ... cu cojoc de soboli. M. COSTIN. O purta ... cu șlic de sobol. NECULCE. 2. (ȚR) Cîrtiță. Krotoryę. Sobolul. (...) Cîrtița. MARDARIE, 163. Sobolul iaste dihanie oarbă. E 1717, 172^v. Etimologie: (1) rus., ucr. sobol, (2) cf. bg. sobolec. Cf. c h i ț o r a n (2), g u z i u, ș o m î c (3).

sobol m. Zool. 1. cârtiță; 2. zibelină. [Slav. SOBOLŬ].

soból și (Gorj) sóbol m., pl. lĭ (vsl. sobolŭ, cîrtiță; rus. sóbolĭ, samur; ung. coboly, germ. zobel, din mgerm. zobelin, de unde it. zibellino, și de acĭ fr. zibeline. V. șobolan, zibelină). Cîrtiță. Est. Vechĭ. Samur. Blană de samur.

subol sm vz sobol² corectată

șobol sm vz sobol

cî́rtiță f., pl. e (bg. kŭrtica, sîrb. krtica d. vsl. krŭtŭ. D. rom. vine ung. kertica). Un fel de guzgan insectivor (numit și chițorlan și sobol), cu păru negru, cu ochiĭ puțin dezvoltațĭ și care trăĭește supt pămînt scormolindu-l și făcînd moșoroaĭe (talpa europaea). O boală manifestată pin nodurĭ supt pele. (Poporu crede c’o capețĭ dacă stricĭ moșoroaĭele de cîrtiță). V. cățelu (pămîntuluĭ), popondoc, șomîc.

soból (animal) s. m., pl. sobóli

soból s. m., pl. sobóli

SOBÓL s. (ZOOL.; Talpa europaea) cârtiță, (reg.) mitorlan, orb, orbeț, șoarece-chior, (Ban. și Transilv.) mușuroi, (Ban., Transilv. și Munt.) șomâc.

SOBÓL s. v. guzgan, orbete, samur, șobolan, zibelină.

SOBOL s. (ZOOL.; Talpa europaea) cîrtiță, (reg. ) mitorlan, orb, orbeț, șoarece-chior, (Ban. și Transilv.) mușuroi, (Ban., Transilv. și Munt.) șomîc.

sobol s. v. GUZGAN. ORBETE. SAMUR. ȘOBOLAN. ZIBELINĂ.

soból (-li), s. m. – 1. Cîrtiță (Talpa europaea). – 2. (Mold., înv.) Samur (Mustela zibellina). – 3. (Banat, Olt.) Șobolan. Sl. sobolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 353; Conev 56; REW 8049), cf. slov., ceh., pol. sobol, rus. soboli, mag. szoboly, toate cu sensul de „samur”. – Der. șobolan, s. m. (guzgan, Mus rattus, Mus decumanus). Din rom. provine bg. šobolan (Capidan, Raporturile, 218).