SOBÓL, soboli, s. m. 1. Cîrtiță. Începură a se aduna tot felul de fiară... urși, lupi, dihori, soboli, șoareci, iepuri, cerbi, căprioare. RETEGANUL, P. V 64. O grămadă de cățeluși, mici cît pumnul și orbi ca sobolii. ODOBESCU, S. III 42. 2. (Învechit, Mold.) Samur; p. ext. blană de samur. Te poftesc din toată inima... să primești cîteva blăni de soboli. SADOVEANU, Z. C. 242.

SOBÓL² ~i m. Mamifer insectivor de talie mică, negru, cu bot alungit, ochi ascunși sub piele și labe adaptate la săpat; cârtiță. /<bulg. soboleț

SOBÓL¹ ~i m. înv. Mamifer carnivor de talie medie, apreciat pentru blana lui prețioasă; samur; zibelină. 2) înv. Blana acestui mamifer. /<rus. sobol

sobol m. Zool. 1. cârtiță; 2. zibelină. [Slav. SOBOLŬ].

soból și (Gorj) sóbol m., pl. lĭ (vsl. sobolŭ, cîrtiță; rus. sóbolĭ, samur; ung. coboly, germ. zobel, din mgerm. zobelin, de unde it. zibellino, și de acĭ fr. zibeline. V. șobolan, zibelină). Cîrtiță. Est. Vechĭ. Samur. Blană de samur.

cî́rtiță f., pl. e (bg. kŭrtica, sîrb. krtica d. vsl. krŭtŭ. D. rom. vine ung. kertica). Un fel de guzgan insectivor (numit și chițorlan și sobol), cu păru negru, cu ochiĭ puțin dezvoltațĭ și care trăĭește supt pămînt scormolindu-l și făcînd moșoroaĭe (talpa europaea). O boală manifestată pin nodurĭ supt pele. (Poporu crede c’o capețĭ dacă stricĭ moșoroaĭele de cîrtiță). V. cățelu (pămîntuluĭ), popondoc, șomîc.

soból (animal) s. m., pl. sobóli

soból s. m., pl. sobóli

SOBÓL s. v. guzgan, orbete, samur, șobolan, zibelină.

SOBÓL s. (ZOOL.; Talpa europaea) cârtiță, (reg.) mitorlan, orb, orbeț, șoarece-chior, (Ban. și Transilv.) mușuroi, (Ban., Transilv. și Munt.) șomâc.

sobol s. v. GUZGAN. ORBETE. SAMUR. ȘOBOLAN. ZIBELINĂ.

SOBOL s. (ZOOL.; Talpa europaea) cîrtiță, (reg. ) mitorlan, orb, orbeț, șoarece-chior, (Ban. și Transilv.) mușuroi, (Ban., Transilv. și Munt.) șomîc.

soból (-li), s. m. – 1. Cîrtiță (Talpa europaea). – 2. (Mold., înv.) Samur (Mustela zibellina). – 3. (Banat, Olt.) Șobolan. Sl. sobolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 353; Conev 56; REW 8049), cf. slov., ceh., pol. sobol, rus. soboli, mag. szoboly, toate cu sensul de „samur”. – Der. șobolan, s. m. (guzgan, Mus rattus, Mus decumanus). Din rom. provine bg. šobolan (Capidan, Raporturile, 218).