opțiuni
  • info
2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

SOȚIOARĂ, soțioare, s. f. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui soție. [Pr.: -ți-oa-] – Soție + suf. -ioară.

SOȚIOR, soțiori, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui soț. [Pr.: -ți-or] – Soț + suf. -ior.

SOȚIOR, soțiori, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui soț. [Pr.: -ți-or] – Soț + suf. -ior.

soțioară sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 55v/31 / P: ~ți-oa~ / Pl: ~re / E: soție + -ioară] 1-2 (Pfm; șhp) Soție (14) (tânără) Si: (pop) nevăstuică, nevestuță, (pfm) nevestică, (reg) nevăstucă, soțucă (1-2). 3-4 (Pfm; șhp) Soție (14) (mică) Si: (pop) nevăstuică, nevestuță, (pfm) nevestică, (reg) nevăstucă, soțucă (3-4). 5-6 (Reg; șhp) Soț1 (9) (tânăr). 7-8 (Reg; șhp) Soț1 (9) (mic).

soțior sm [At: BUZNEA, P.V. 88/24 / P: ~ți-or / Pl: ~i / E: soț1 + -ior] (Pfm; șhp) 1-2 Soț1 (6) (tânăr) Si: (pfm) bărbățel, (reg) soțuc (1-2), soțuleț (1-2), soțuluc (1-2). 3-4 Soț1 (6) (mic) Si: (pfm) bărbățel, (reg) soțuc (1-2), soțuleț (3-4), soțuluc (3-4). 5-6 (Lpl) Soți1 (8) (tineri). 7-8 (Lpl) Soți1 (8) (mici).

SOȚIOARĂ, soțioare, s. f. Diminutiv al lui soție. [Pr.: -ți-oa-] – Soție + suf. -ioară.

SOȚIOARĂ, soțioare, s. f. Diminutiv al lui soție; nevestică. Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de-i rîdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48. Căci deodată ce vedea?... Vedea mîndră soțioară cu jelită fețișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488. Bun sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? ALECSANDRI, P. P. 153.

SOȚIOR, soțiori, s. m. Diminutiv al lui soț; bărbățel. De vedea Că rămîne Singurea, Soțior că-și alegea P-un cioban mai tinerel, Tinerel și frumușel. TEODORESCU, P. P. 682. Ei în capul podului, În fruntea norodului Aștepta pe sora lor Și pe mîndru-i soțior. ALECSANDRI, P. P. 153. ♦ (La pl.) Persoane unite prin căsătorie; soți. Lelițo de la munteni... Vin colea la moldoveni... Să ne prindem soțiori, Să-nflorim ca doi bujori. ALECSANDRI, P. P. 345.

Ortografice DOOM

soțioară (pop., fam.) (desp. -ți-oa-) s. f., g.-d. art. soțioarei; pl. soțioare

soțior (pop.) (desp. -ți-or) s. m., pl. soțiori

soțioară (pop., fam.) (-ți-oa-) s. f., g.-d. art. soțioarei; pl. soțioare

soțior (pop.) (-ți-or) s. m., pl. soțiori

soțioară s. f. (sil. -ți-oa-), g.-d. art. soțioarei; pl. soțioare

soțior s. m. (sil. -ți-or), pl. soțiori

Sinonime

SOȚIOARĂ s. v. nevestică.

SOȚIOR s. bărbățel, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.

SOȚIOARĂ s. nevestică, (înv. și reg.) muierușcă, (Maram.) soțucă.

SOȚIOR s. bărbățel, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.

Intrare: soțioară
  • silabație: so-ți-oa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soțioară
  • soțioara
plural
  • soțioare
  • soțioarele
genitiv-dativ singular
  • soțioare
  • soțioarei
plural
  • soțioare
  • soțioarelor
vocativ singular
  • soțioară
  • soțioaro
plural
  • soțioarelor
Intrare: soțior
  • silabație: so-ți-or info
substantiv masculin (M1-oa)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soțior
  • soțiorul
  • soțioru‑
plural
  • soțiori
  • soțiorii
genitiv-dativ singular
  • soțior
  • soțiorului
plural
  • soțiori
  • soțiorilor
vocativ singular
  • soțiorule
  • soțioare
plural
  • soțiorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

soțioară, soțioaresubstantiv feminin

  • 1. popular familiar Diminutiv al lui soție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: muierușcă nevestică soțucă
    • format_quote Cînd îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soțioară de-i rîdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie. ISPIRESCU, L. 48. DLRLC
    • format_quote Căci deodată ce vedea?... Vedea mîndră soțioară cu jelită fețișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 488. DLRLC
    • format_quote Bun sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? ALECSANDRI, P. P. 153. DLRLC
etimologie:
  • Soție + -ioară. DEX '98 DEX '09

soțior, soțiorisubstantiv masculin

  • 1. popular Diminutiv al lui soț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bărbățel soțuc soțuluc
    • format_quote De vedea Că rămîne Singurea, Soțior că-și alegea P-un cioban mai tinerel, Tinerel și frumușel. TEODORESCU, P. P. 682. DLRLC
    • format_quote Ei în capul podului, În fruntea norodului Aștepta pe sora lor Și pe mîndru-i soțior. ALECSANDRI, P. P. 153. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Persoane unite prin căsătorie; soți. DLRLC
      sinonime: soț
      • format_quote Lelițo de la munteni... Vin colea la moldoveni... Să ne prindem soțiori, Să-nflorim ca doi bujori. ALECSANDRI, P. P. 345. DLRLC
etimologie:
  • Soț + -ior. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.