2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMOLÍT, -Ă, smoliți, -te, adj. 1. Uns sau acoperit cu smoală topită. 2. Negricios, oacheș, brunet. – V. smoli.

SMOLÍT, -Ă, smoliți, -te, adj. 1. Uns sau acoperit cu smoală topită. 2. Negricios, oacheș, brunet. – V. smoli.

smolit, ~ă a [At: NEAGOE, ÎNV. 120/10 / V: zm~ / Pl: ~iți, ~e / E: smoli] 1 Acoperit cu smoală (1). 2 (Pan) Înnegrit. 3 (Pan) Murdar. 4 (Înv; pfm; d. pielea sau fața oamenilor) Brunet (2). 5 (Înv; pfm; pex; d. oameni) Cu pielea (feței) brunetă. 6 (Înv; pfm; fig) Supărat. 7 (Îrg) Palid. 8 (Reg; d. oameni) Blond.

SMOLÍT, -Ă, smoliți, -te, adj. 1. Uns cu smoală topită; cătrănit. V. gudronat. [Ținea] între arătător și degetul cel mare firele de ață smolită, pe care le trecea pe urma sulei cu care găurise talpa. ARDELEANU, D. 23. [Sihastrul] văzu că vine pe apă un sicriaș smolit și încleit bine. ISPIRESCU, L. 146. Corăbioară neagră și smolită. TEODORESCU, P. P. 85. 2. Oacheș, brunet. Două femei care ieșiseră în poartă și tăifăsuiau l-au văzut pe bătrîn mergînd lîngă un băiat tînăr, cu mustață mică și cu obraz smolit. PAS, Z. I 203. O femeie smolită la față, trecută de patruzeci de ani, cu obrajii veștezi, cu ochii triști, se arătă. SADOVEANU, O. III 591. Șade un bătrîn vestit, Cu chip aspru și smolit. TEODORESCU, P. P. 478.

SMOLÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este uns cu smoală. Scândură ~tă. 2) (despre oameni) Care are părul negru și pielea de culoare închisă; negricios; oacheș; brunet. ~ la față. /v. a smoli

smolit a. oacheș: pe fața lui cea smolită NEGR.

smolít, -ă adj. Uns cu smoală. Fig. Oacheș saŭ cu pelea ca de Țigan: om smolit la față, față smolită.

SMOLÍ, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită; a cătrăni. – Din smoală.

SMOLÍ, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită; a cătrăni. – Din smoală.

smoli [At: SIMION DASC. LET., 57/35 / V: (înv) zm~ / Pzi: ~lesc / E: smoală] 1-2 vtrp A (se) acoperi cu smoală (1) topită. 3-4 vtr (Îvp; d. fața omului) A deveni sau a face să devină pământiu. 5-6 vtr (Îvp; pex; d. oameni) A dobândi sau a face să dobândească culoare închisă la față Si: a (se) înnegri. 7 vr (Reg) A se păta. 8 vr (Reg) A se murdări. 9 vr (Reg; d. hornuri) A se acoperi cu funingine topită. 10-11 vt(a) (Trs; c. i. laptele) A smântâni (1-2). 12-13 vir (Reg; d. lapte) A face smântână (1).

SMOLÍ, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge cu smoală topită; a cătrăni. V. gudrona. O lotcă, proaspăt smolită, se usca cu burta în sus în curte, și între duzi și nuci, pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233. Împăratul porunci, și numaidecît se aduse un boloboc mare, puse de-l smoli. ISPIRESCU, L. 353.

A SMOLÍ ~ésc tranz. 1) A acoperi cu (un strat de) smoală (în scop protector). 2) A face să se smolească. /Din smoală

A SE SMOLÍ mă ~ésc intranz. A deveni negru (ca smoala). /Din smoală

smolésc v. tr. (d. smoală, ca și sîrb. smoliti, bg. smolĭy, rus. smolitĭ). Ung cu smoală: luntre smolită. Fig. Înegresc, pîrlesc, întunesc la față: soarele te-a cam smolit. V. refl. Se zice despre hornurĭ cînd funinginea topită le acopere cu o substanță lucitoare ca smoala și ușor inflamabilă: hornu s’a smolit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

smoli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolesc, imperf. 3 sg. smolea; conj. prez. 3 să smolească

smolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolésc, imperf. 3 sg. smoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. smoleáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMOLÍT adj. v. brun, brunet, galben, îngălbenit, negricios, oacheș, palid, tuciuriu.

SMOLÍT adj. cătrănit. (Stâlp ~.)

smolit adj. v. BRUN. BRUNET. GALBEN. ÎNGĂLBENIT. NEGRICIOS. OACHEȘ. PALID. TUCIURIU.

SMOLÍ vb. v. înnegri, smântâni.

SMOLÍ vb. a cătrăni. (A ~ un obiect de lemn.)

SMOLI vb. a cătrăni. (A ~ un obiect de lemn.)

Intrare: smolit
smolit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smolit
  • smolitul
  • smolitu‑
  • smoli
  • smolita
plural
  • smoliți
  • smoliții
  • smolite
  • smolitele
genitiv-dativ singular
  • smolit
  • smolitului
  • smolite
  • smolitei
plural
  • smoliți
  • smoliților
  • smolite
  • smolitelor
vocativ singular
plural
zmolit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: smoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smoli
  • smolire
  • smolit
  • smolitu‑
  • smolind
  • smolindu‑
singular plural
  • smolește
  • smoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smolesc
(să)
  • smolesc
  • smoleam
  • smolii
  • smolisem
a II-a (tu)
  • smolești
(să)
  • smolești
  • smoleai
  • smoliși
  • smoliseși
a III-a (el, ea)
  • smolește
(să)
  • smolească
  • smolea
  • smoli
  • smolise
plural I (noi)
  • smolim
(să)
  • smolim
  • smoleam
  • smolirăm
  • smoliserăm
  • smolisem
a II-a (voi)
  • smoliți
(să)
  • smoliți
  • smoleați
  • smolirăți
  • smoliserăți
  • smoliseți
a III-a (ei, ele)
  • smolesc
(să)
  • smolească
  • smoleau
  • smoli
  • smoliseră
zmoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smolit, smoliadjectiv

  • 1. Uns sau acoperit cu smoală topită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cătrănit
    • format_quote [Ținea] între arătător și degetul cel mare firele de ață smolită, pe care le trecea pe urma sulei cu care găurise talpa. ARDELEANU, D. 23. DLRLC
    • format_quote [Sihastrul] văzu că vine pe apă un sicriaș smolit și încleit bine. ISPIRESCU, L. 146. DLRLC
    • format_quote Corăbioară neagră și smolită. TEODORESCU, P. P. 85. DLRLC
  • 2. Brunet, negricios, oacheș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Două femei care ieșiseră în poartă și tăifăsuiau l-au văzut pe bătrîn mergînd lîngă un băiat tînăr, cu mustață mică și cu obraz smolit. PAS, Z. I 203. DLRLC
    • format_quote O femeie smolită la față, trecută de patruzeci de ani, cu obrajii veștezi, cu ochii triști, se arătă. SADOVEANU, O. III 591. DLRLC
    • format_quote Șade un bătrîn vestit, Cu chip aspru și smolit. TEODORESCU, P. P. 478. DLRLC
etimologie:
  • vezi smoli DEX '98 DEX '09

smoli, smolescverb

  • 1. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cătrăni
    • format_quote O lotcă, proaspăt smolită, se usca cu burta în sus în curte, și între duzi și nuci, pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233. DLRLC
    • format_quote Împăratul porunci, și numaidecît se aduse un boloboc mare, puse de-l smoli. ISPIRESCU, L. 353. DLRLC
etimologie:
  • smoală DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.