2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUJÍRE s. f. (Rar). Faptul de a sluji.V. sluji.

slujire sf [At: CARTE TREB. I, 30/23 / Pl: ~ri / E: sluji] 1 Muncă în gospodăria sau în familia cuiva, fiind răsplătită în bani sau în natură Si. (rar) slugăreală (1), slugărire (1), slugărit1 (1), slujit1 (1) 2-3 (Pgn) Slugăreală (2-3). 4 Îndeplinire a anumitor însărcinări, îndatoriri, funcții etc. în folosul cuiva sau a ceva Si: servire, slujit1 (4). 5 (Pex) Muncă într-un serviciu. 6 (Spc) Activare într-o funcție publică. 7 Îndeplinire a serviciului militar Si: slujit1 (7). 8 Depunere de efort pentru a ajuta în vederea realizării unui scop, unei cerințe etc. Si: servire, slujit1 (8). 9 Sprijinire cu devotament (a cuiva sau a ceva) Si: slujit1 (9). 10 (Fig) Funcționare a ceva (rar, a cuiva) pentru realizarea unui scop propus Si: slujit1 (10). 11 (Fig; d. oameni) Folosirea a cuiva sau a ceva pentru atingerea unui scop Si: slujit1 (11). 12 (Bis; înv) Supunere în fața divinității. 13 (Bis; înv; pex) Închinare. 14 Slujbă (15).

SLUJÍRE, slujiri, s. f. (Rar) Faptul de a sluji.V. sluji.

SLUJÍRE s. f. (Rar) Faptul de a sluji.

SLUJÍ, slujesc, vb. IV. Intranz. I. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcție publică. ♦ (Pop.) A-și face serviciul militar. ♦ Tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân. ♦ Refl. A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva. 2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva; a folosi. II. A oficia o slujbă religioasă. – Din sl. služiti.

SLUJÍ, slujesc, vb. IV. Intranz. I. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcție publică. ♦ (Pop.) A-și face serviciul militar. ♦ Tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân. ♦ Refl. A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva. 2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva; a folosi. II. A oficia o slujbă religioasă. – Din sl. služiti.

sluji [At: COD. VOR.2 12r/3 / Pzi: ~jesc / V: (rar) ~ugi, (reg) scl~ / E: vsl слоужити] 1-2 vti A fi angajat pentru a munci în gospodărie sau în familia cuiva, fiind răsplătit în bani sau în natură Si: (rar) a slugări (1). 3-4 vtri A îndeplini anumite însărcinări, îndatoriri, funcții etc. în folosul cuiva sau a ceva Si: a servi, (îvr) a slugări (9), (reg) a slugători (1). 5-6 vti (Pex) A munci într-un serviciu. 7-8 vti (Spc) A activa într-o funcție publică. 9 vt (Rar) A acorda (3). 10 vt (Pop) A-și face serviciul militar. 11 vt A depune efort pentru a ajuta în vederea realizării unui scop, a unei cerințe etc. Si: a servi. 12 vt A sprijini cu devotament 13-14 vtrp (Asr; c. i. oameni sau mâncăruri, băutură etc.) A (se) servi (7). 15 vi (Fig; d. obiecte, d. procese, fenomene naturale sau d. abstracte, rar, d. oameni sau d. acțiunile, manifestările lor etc.) A folosi la (sau ca) ceva. 16 vi (Îvp; îe) A-l ~ (cuiva) norocul (sau norocirea) A-i merge bine. 17 vi (Îvp; îae) A avea succes Si: a reuși. 18 vr (D. oameni; adesea cu determinări introduse prin pp „cu”, „de”) A se folosi de cineva sau de ceva. 19 vt (Asr; c. i. oameni) A servi (3). 20 vi (Bis; asr) A se supune divinității Si: (rar) a servi, (îvr) a săvârși. 21 vi (Bis; asr; pex) A se închina. 22-23 vtrp A (se) îndeplini solemn ritualurile prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și pentru sărbători religioase Si: a (se) oficia, (rar) a (se) servi (20), (rar) a (se) celebra (1), a (se) săvârși. 24 vi (Mun) A serba ziua numelui.

SLUJÍ, slujesc, vb. IV. Intranz. I. (În concurență cu servi) 1. A munci ca slugă în gospodăria sau în familia cuiva, a fi slugă; (învechit) a ocupa o funcție publică (ca dregător) sau a servi în armată (ca oștean). Apoi am rămas singur, slujind pe la unii și pe la alții la viței și la mioare, după puterile mele. SADOVEANU, P. M. 55. Știi cui slujești? DELAVRANCEA, O. II 111. Da cum... să slujești tu degeaba? – zise baba cea vicleană – cum să nu-ți iei tu dreptul tău? EMINESCU, N. 22. Ai copii? – Trei băieți și o fată.Și unde sînt?Doi slujesc în oaste. NEGRUZZi, S. I 59. M-au întrebat pe care sfetnic... cunosc eu, că au ajuns în cea mai înaltă treaptă, făr’de a sluji întîi la cea mai mică. GOLESCU, Î. 138. ♦ Tranz. (Folosit și absolut) A munci pentru altul, a fi în serviciul cuiva. Din trei-patru vorbe tîrgul fuse gata, că adecă: copilul babei să slujească pe bătrîni un an pentru 30 bani de argint. BOTA, P. 44. Știu una și bună, să-mi slujesc stăpînul cu dreptate. CREANGĂ, P. 203. ◊ (Ironic) Nu te-am știut eu, că-mi ești de aceștia, că de mult îți făceam feliul!... Dar trăind și nemurind, te-oi sluji eu, măi badeo!... Paloșul ista are să-ți știe de știre. CREANGĂ, P. 236. ◊ Fig. Patru oameni, tăcuți și gravi, pătrunși parcă de marea lege a lumii pe care o slujesc, apar din timp în timp la gura ferăstrăului, trăgînd înăuntru trunchiurile cărora le-a venit rîndul. BOGZA, C. O. 130. ◊ Expr. A sluji la masă = a aduce, a servi mîncările și băuturile la masă. Fetele împăratului s-au pus cu rugăminte pe lîngă spîn să deie voie lui Harap-Alb ca să slujească și el la masă. CREANGĂ, P. 231. (Refl. pas., parafrazînd expresia) Știam [că e dimineață] după ciocolata ce ni se slujise cu puțin înainte. M. I CARAGIALE, C. 97. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva. Nu mă pot sluji de mîna stîngă. CAMIL PETRESCU, U. N. 404. Paloșul și sulița să le ții la îndemînă, ca să te slujești cu dînsele cînd va fi de trebuință. ISPIRESCU, L. 4. ♦ Refl. A se servi pe sine. De ce te scumpești pentru nemica toată și nu-ți iei o slugă vrednică, ca să-ți fie mînă de ajutor la drum?Acum deodată, încă tot nu... m-oi mai sluji și eu singur, cum oi putea. CREANGĂ, P. 201. ♦ Tranz. Fig. A servi, a ajuta pe cineva. Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 41. Dacă videa și videa că norocul nu-l slujea... ALECSANDRI, P. P. 86. 2. (Despre obiecte sau despre abstracte, de obicei urmat de determinări arătînd scopul) A servi la ceva, sau drept ceva. Nu-i slujea la nimic voinicia. STANCU, D. 5. Ușa odăii care slujea de sufragerie, salon și birou era dată de perete. REBREANU, I. 64. ◊ Fig. Inimă... Ce-ți slujește de a plînge, De-a vărsa lacrimi de sînge? ALECSANDRI, P. II 101. II. A oficia o slujbă religioasă. Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. SADOVEANU, O. VII 113. Măi! al dracului venetic și ceapcîn de popă... vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfîntului Dumitru de sub cetate, unde slujește. CREANGĂ, A. 43.

A SLUJÍ ~ésc 1. intranz. 1) înv. A fi slugă; a argăți; a slugărnici. 2) A lucra într-un serviciu. 3) pop. A face stagiul militar; a cătăni. 4) (despre obiecte) A fi util; a fi de folos; a folosi; a servi. 5) (despre slujitori ai cultelor) A oficia serviciul divin. 2. tranz. (persoane, cauze, idealuri etc.) A susține printr-o activitate permanentă; a servi. /<sl. služiti

A SE SLUJÍ mă ~ésc intranz. A se folosi în calitate de instrument (de cineva sau de ceva); a se servi; a se folosi. /<sl. služiti

slujì v. 1. a servi: a slujit țării mulți ani; 2. a oficia: preotul a slujit liturghia. [Slav. SLUJITI, a servi].

slujésc v. tr. (vsl. sîrb. služiti, rus. služitĭ). Servesc: sluga-șĭ slujește stăpînu. împlinesc cuĭva slujba religioasă, oficiez: preutu l-a slujit pe mort. V. intr. Nimenea nu poate sluji la doĭ domnĭ, cutitu servește la tăĭat, preutu slujea în biserică. V. refl. De ochĭ ne servim la văzut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

slujíre (rar) s. f., g.-d. art. slujírii

slujíre s. f., g.-d. art. slujírii; pl. slujíri

slují (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slujésc, imperf. 3 sg. slujeá; conj. prez. 3 să slujeáscă

slují vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slujésc, imperf. 3 sg. slujeá; conj. prez. 3 sg. și pl. slujeáscă

slujesc, -jească 3 conj., -jeam 1 imp.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLUJÍRE s. 1. servire, servit, slujit. (~ patriei.) 2. v. oficiere.

SLUJIRE s. 1. servire, servit, slujit. (~ patriei.) 2. (BIS.) celebrare, oficiere, săvîrșire, slujit, (înv.) serbare. (~ liturghiei.)

arată toate definițiile

Intrare: slujire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slujire
  • slujirea
plural
  • slujiri
  • slujirile
genitiv-dativ singular
  • slujiri
  • slujirii
plural
  • slujiri
  • slujirilor
vocativ singular
plural
Intrare: sluji
verb (V403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sluji
  • slujire
  • slujit
  • slujitu‑
  • slujind
  • slujindu‑
singular plural
  • slujește
  • slujiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • slujesc
(să)
  • slujesc
  • slujeam
  • slujii
  • slujisem
a II-a (tu)
  • slujești
(să)
  • slujești
  • slujeai
  • slujiși
  • slujiseși
a III-a (el, ea)
  • slujește
(să)
  • slujească
  • slujea
  • sluji
  • slujise
plural I (noi)
  • slujim
(să)
  • slujim
  • slujeam
  • slujirăm
  • slujiserăm
  • slujisem
a II-a (voi)
  • slujiți
(să)
  • slujiți
  • slujeați
  • slujirăți
  • slujiserăți
  • slujiseți
a III-a (ei, ele)
  • slujesc
(să)
  • slujească
  • slujeau
  • sluji
  • slujiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

slujire

  • 1. rar Faptul de a sluji.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi sluji
    surse: DEX '98 DEX '09

sluji

  • 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: argăți slugărnici attach_file 3 exemple
    exemple
    • Apoi am rămas singur, slujind pe la unii și pe la alții la viței și la mioare, după puterile mele. SADOVEANU, P. M. 55.
      surse: DLRLC
    • Știi cui slujești? DELAVRANCEA, O. II 111.
      surse: DLRLC
    • Da cum... să slujești tu degeaba? – zise baba cea vicleană – cum să nu-ți iei tu dreptul tău? EMINESCU, N. 22.
      surse: DLRLC
    • 1.1. învechit A ocupa o funcție publică.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • M-au întrebat pe care sfetnic... cunosc eu, că au ajuns în cea mai înaltă treaptă, făr’de a sluji întîi la cea mai mică. GOLESCU, Î. 138.
        surse: DLRLC
    • 1.2. popular A-și face serviciul militar.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cătăni attach_file un exemplu
      exemple
      • Ai copii? – Trei băieți și o fată. – Și unde sînt? – Doi slujesc în oaste. NEGRUZZi, S. I 59.
        surse: DLRLC
    • 1.3. tranzitiv A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Din trei-patru vorbe tîrgul fuse gata, că adecă: copilul babei să slujească pe bătrîni un an pentru 30 bani de argint. BOTA, P. 44.
        surse: DLRLC
      • Știu una și bună, să-mi slujesc stăpînul cu dreptate. CREANGĂ, P. 203.
        surse: DLRLC
      • ironic Nu te-am știut eu, că-mi ești de aceștia, că de mult îți făceam feliul!... Dar trăind și nemurind, te-oi sluji eu, măi badeo!... Paloșul ista are să-ți știe de știre. CREANGĂ, P. 236.
        surse: DLRLC
      • figurat Patru oameni, tăcuți și gravi, pătrunși parcă de marea lege a lumii pe care o slujesc, apar din timp în timp la gura ferăstrăului, trăgînd înăuntru trunchiurile cărora le-a venit rîndul. BOGZA, C. O. 130.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie A sluji la masă = a aduce, a servi mâncărurile și băuturile la masă.
        exemple
        • Fetele împăratului s-au pus cu rugăminte pe lîngă spîn să deie voie lui Harap-Alb ca să slujească și el la masă. CREANGĂ, P. 231.
          surse: DLRLC
        • reflexiv pasiv Știam [că e dimineață] după ciocolata ce ni se slujise cu puțin înainte. M. I CARAGIALE, C. 97.
          surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Nu mă pot sluji de mîna stîngă. CAMIL PETRESCU, U. N. 404.
        surse: DLRLC
      • Paloșul și sulița să le ții la îndemînă, ca să te slujești cu dînsele cînd va fi de trebuință. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
    • 1.5. reflexiv A se servi pe sine.
      exemple
      • De ce te scumpești pentru nemica toată și nu-ți iei o slugă vrednică, ca să-ți fie mînă de ajutor la drum? – Acum deodată, încă tot nu... m-oi mai sluji și eu singur, cum oi putea. CREANGĂ, P. 201.
        surse: DLRLC
    • 1.6. tranzitiv figurat A servi, a ajuta pe cineva.
      exemple
      • Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 41.
        surse: DLRLC
      • Dacă videa și videa că norocul nu-l slujea... ALECSANDRI, P. P. 86.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: folosi servi attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu-i slujea la nimic voinicia. STANCU, D. 5.
      surse: DLRLC
    • Ușa odăii care slujea de sufragerie, salon și birou era dată de perete. REBREANU, I. 64.
      surse: DLRLC
    • figurat Inimă... Ce-ți slujește de a plînge, De-a vărsa lacrimi de sînge? ALECSANDRI, P. II 101.
      surse: DLRLC
  • 3. A oficia o slujbă religioasă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. SADOVEANU, O. VII 113.
      surse: DLRLC
    • Măi! al dracului venetic și ceapcîn de popă... vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfîntului Dumitru de sub cetate, unde slujește. CREANGĂ, A. 43.
      surse: DLRLC

etimologie: