10 definiții pentru sluj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUJ s. n. (în expr.) A face (sau a sta) sluj = a) (despre câini sau despre alte animale) a se ridica în două labe; b) fig. (despre oameni) a avea o atitudine lingușitoare, slugarnică; a face cuiva temenele; a se ploconi, a se umili. – Din pol. sluz’.

SLUJ s. n. invar. (în expr.) A face (sau a sta) sluj = a) (despre câini sau despre alte animale) a se ridica în două labe; b) fig. (despre oameni) a avea o atitudine lingușitoare, slugarnică; a face cuiva temenele; a se ploconi, a se umili. – Din pol. sluz’.

SLUJ s. n. invar. (În expr.) A face (sau a sta) sluj = a) (despre cîini) a lua poziția verticală, cu corpul sprijinit pe partea posterioară și cu labele de dinainte ridicate în sus. Bubico (făcînd pe bancă sluj frumos, cu toată clătinătura vagonului) – Ham! CARAGIALE, O. II 268. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hîrtie în cap. id. N. S. 50; b) (fig., despre persoane) a lua o atitudine de lingușire slugarnică, pentru a fi pe placul cuiva, a se ploconi, a face temenele. Ciocoaica de fată, cum îl văzu, începu... să se gudure pe lîngă el, să-i facă sluj ca o cățea leșinată de foame. ȘEZ. XII 38.

SLUJ n.: A face (sau a sta) ~ a) se spune despre câini, când stau în două labe; b) se spune despre persoane care se lingușesc, înjosindu-se. /<pol. služ

sluj n. în expresiunea a face sluj, a sta în două picioare, vorbind de câini: Samurache stetea sluj CAR. [Abstras din slujì].

sluj și (Munt. vest) sluș (pol. slysz, ascultă, stăĭ, orĭ rus. slúšaĭ, ascultă!) interj. adresată cînilor ca să stea în doŭă picĭoare. A face sluj, a sta în doŭă picĭoare (cînele): să facă sluș (CL. 1912, 8, 828).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sluj interj. – Se folosește pentru a îndemna cîinele să stea în două labe. Pol. služ (Tiktin).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face sluj expr. 1. (d. animale) a se ridica în două labe. 2. (d. oameni) a se umili, a accepta un compromis.

Intrare: sluj
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sluj
  • slujul
  • sluju‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sluj
  • slujului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)