sistematizare sf [At: LOVINESCU, C. IV, 145 / Pl: ~zări / E: sistematiza] 1 Grupare într-un tot unitar, după anumite criterii, a unor idei, cunoștințe etc. Vz clasare, clasificare. 2 Transformare și organizare a unui sistem tehnic pentru a corespunde unor cerințe modern. 3 Îmbunătățire calitativă Vz modernizare, perfecționare. 4 Organizare a unor activități practice după o metodă rațională, după un plan bine întocmit. 5 Reorganizare pe baze științifice a unui teritoriu sau a unei așezări urbane sau rurale în scopul înfrumusețării sau al creării unor condiții optime de locuit. 6 Ansamblu de măsuri tehnice, economice și legislative relative la spațiile de locuit, la desfășurarea activității, la repaus, la circulația oamenilor și a materialelor etc., luate pentru a se asigura niște condiții optime de viață pentru populația de pe un anumit teritoriu. 7 Ramură a urbanisticii care se ocupă cu proiectarea și reorganizarea științifică a așezărilor urbane și rurale.

SISTEMATIZÁRE, sistematizări, s. f. Acțiunea de a sistematiza și rezultatul ei; aranjare, ordonare, clasare (a unui material) după un anumit sistem.

SISTEMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a sistematiza și rezultatul ei; aranjare, clasare după un anumit sistem. ♦ Teoria și practica construirii și înfrumusețării unui oraș prin lucrări edilitare. [< sistematiza].

SISTEMATIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a sistematiza. 2. clasare după un anumit sistem. ◊ disciplină privind amenajarea științifică a teritoriului, a localităților urbane și rurale. (< sistematiza)

sistematiza [At: CALENDAR (1847), 13/22 / Pzi: ~zez / E: fr systematiser] 1-2 vtrp (C. i. idei, cunoștințe etc.) A (se) dispune elementele unei științe, ale unei doctrine, ale unei teorii etc. într-un tot unitar, organizat, într-un sistem (1) Si: (rar) a (se) sistemiza (1-2) Vz clasa, clasifica. 3 vt A transforma și a organiza un sistem tehnic existent pentru a corespunde unor cerințe moderne. 4 vt A îmbunătăți calitativ Vz moderniza, perfecționa. 5 vt A organiza o activitate practică după o metodă rațională, după un plan bine organizat. 6 vt(a) (C. i. teritorii, așezări urbane sau rurale etc.) A reorganiza pe baze științifice în scopul înfrumusețării sau în cel al creării unor condiții optime de locuit. 7 vt (Îvr; c. i. forme de guvernământ) A institui. 8 vt (Îvr; c. i. forme de guvernământ) A consolida (3).

SISTEMATIZÁ, sistematizez, vb. I. Tranz. A dispune elementele unei științe, unei doctrine, unei expuneri într-un întreg unitar organizat, într-un sistem. ♦ A organiza o activitate practică după o metodă rațională. ♦ A transforma și a organiza un sistem tehnic existent, pentru a-l face să corespundă anumitor cerințe.

SISTEMATIZÁ vb. I. tr. A aranja, a clasa (ceva) după un (sau într-un) anumit sistem. [< fr. systématiser].

SISTEMATIZÁ vb. tr. 1. a clasa (ceva) după un anumit sistem. 2. a construi și înfrumuseța un oraș prin lucrări edilitare. (< fr. systématiser)

sistematizá vb. I (Aici – despre sate și clădiri, în timpul lui Ceaușescu) A distruge ◊ „Comuna țepuș, altădată sat mare răzășesc, figura printre localitățile care urmau să fie «sistematizate», cu alte cuvinte să dispară [...]” Lit. 32/93 p. 5. ◊ „Centrul Bucureștiului a fost sistematizat în timpul lui Ceaușescu.” (din fr. systématiser; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

A SISTEMATIZÁ ~éz tranz. 1) (elemente ce constituie un tot unitar) A dispune într-un sistem anumit. 2) A aranja într-un anumit fel, după anumiți parametri (ca într-un sistem). ~ cărțile. /<fr. systématiser

sistematizà v. a reuni faptele sau opiniunile într’o singură sistemă.

*sistematizéz v. tr. (d. sistemă; fr. systematiser). Așez sistematic: a sistematiza o știință, un oraș.

sistematizare s. f., g.-d. art. sistematizării; pl. sistematizări

sistematizare s. f., g.-d. art. sistematizării; pl. sistematizări

sistematizáre s. f., g.-d. art. sistematizării; pl. sistematizări

sistematiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sistematizez, 3 sistematizează; conj. prez. 1 sg. să sistematizez, 3 să sistematizeze

sistematiza (a ~) vb., ind. prez. 3 sistematizează

sistematizá vb., ind. prez. 1 sg. sistematizéz, 3 sg. și pl. sistematizeáză

sistematizez, -zează 3.

SISTEMATIZÁRE s. 1. v. aranjare. 2. ordonare, organizare, structurare. (~ materialului documentar.) 3. regulare. (~ unui cartier de locuințe.) 4. corectare, regulare, regularizare. (~ unui curs de apă.) 5. modernizare, perfecționare. (~ rețelei electrice urbane.)

SISTEMATIZARE s. 1. aranjare, așezare, clasare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rînduială, rînduire. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. ordonare, organizare, structurare. (~ materialului documentar.) 3. regulare. (~ unui cartier de locuințe.) 4. modernizare, perfecționare. (~ rețelei electrice urbane.)

SISTEMATIZÁ vb. 1. v. aranja. 2. a ordona, a organiza, a structura. (A ~ întregul material în vederea...) 3. a regula. (A ~ un cartier de locuințe.) 4. a corecta, a regula, a regulariza. (A ~ un curs de apă.) 5. a moderniza, a perfecționa. (A ~ rețeaua electrică.)

SISTEMATIZA vb. 1. a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orîndui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rîndui, (pop.) a chiti, a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. a ordona, a organiza, a structura. (A ~ întregul material în vederea...) 3. a regula. (A ~ un cartier de locuințe.) 4. a moderniza, a perfecționa. (A ~ rețeaua electrică.)