2 intrări

46 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIMTIMÉNT s. n. v. sentiment.

SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate; simțământ. ♦ Afecțiune. 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. ♦ Credință, impresie intimă; convingere. Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva. [Var.: (înv.) simtimént s. n.] – Din fr. sentiment.

SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate; simțământ. ♦ Afecțiune. 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. ♦ Credință, impresie intimă; convingere. Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva. [Var.: (înv.) simtimént s. n.] – Din fr. sentiment.

SIMȚĂMẤNT, simțăminte, s. n. (Rar) Sentiment. [Var.: (înv.) simțimấnt s. n.] – Simți + suf. -ământ (după fr. sentiment).

SIMȚIMẤNT s. n. v. simțământ.

SIMȚIMẤNT s. n. v. simțământ.

sâmțemint[1] sm vz simțământ

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: sâmțemânt LauraGellner

sentiment sn [At: PLEȘOIANU, T. I, 146/6 / V: (înv) ~tem~ (Pl: sentemente și sentementuri), simt~, sintem~, sin~ / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: fr sentiment, lat sentimentum] 1 Proces, stare, atitudine, manifestare afectivă specific umană, mai durabilă și mai complexă decât emoția, reprezentând reacția (pozitivă sau negativă) a individului față de alte ființe, față de obiecte și de fenomene sau față de sine însuși Si: simțire , simțământ , (înv) simțiciune (3), (îvr) sens (32). 2 (Fam; prt; îlav) Cu ~ Cu pasiune. 3 (Fam; prt; îlav) Fără ~ Cu indiferență Si: indiferent, rece. 4 Capacitate a individului de a simți, de a presimți, de a aprecia, de a înțelege ceva (pe cale instinctivă) Si: senzație (9). 5-7 (Pex; adesea în construcții cu verbul „a avea”) Opinie (sau impresie, convingere) rezultată în urma unei aprecieri subiective.

simțământ sn [At: CR (1831), 122/8 / V: (iuz) ~țem~, ~țim~, (înv) ~țiment (Pl: ~țimenturi), sâmțem~[1] / Pl: ~minte / E: simți + -ământ (după fr sentiment)] 1 Stare (și atitudine) afectivă specific umană, mai intensă și complexă decât emoția, reprezentând reacția (pozitivă sau negativă a) individului față de alte ființe, obiecte și fenomene sau față de sine însuși Si: sentiment (1), simțire (18), (înv) simțiciune, (îvr) sens. 2 Simț (6). 3 (Pex; adesea în construcții cu „a avea”) Impresie care se fundează pe intuiție, afect, pe o apreciere subiectivă etc. 4 Conștiință (2).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: sâmțemint LauraGellner

SIMȚĂMẤNT, simțăminte, s. n. Sentiment. [Var.: (înv.) simțimấnt s. n.] – Simți + suf. -ământ (după fr. sentiment).

SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Atitudine emoțională a omului față de realitate; simțămînt. Un sentiment de adîncă evlavie... mă încovoia cucernic lîngă blîndul și cucernicul moșneag. GALACTION, O. I 92. Eu, Dafine, de șapte ani am în inimă numai un gînd, amorul; numai un sentiment, amorul. NEGRUZZI, S. III 438. Cercările poetice tipărite la 1839 sînt pline de sentiment patriotic. RUSSO, S. 153. ♦ Afecțiune. Avea pentru mine un sentiment de frate mai mare, dispus să ocrotească și să sprijine în mine ceea ce era comun în noi. SADOVEANU, E. 160. Păstram pentru ei un sentiment delicat. id. N. F. 144. El simte, cald, un sentiment de frate, Cu cel eliberat, cu cine-i rob. D. BOTEZ, F. S. 21. 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. Sentimentul propriilor forțe.Sentimentul naturii apare în proza romînească o dată cu Alecu Russo. VIANU, A. P. 73. ♦ Credință, impresie intimă. [Oamenii din țara Oltului] niciodată nu sînt părăsiți de sentimentul că lumea, în nici o altă parte, n-ar putea fi mai frumoasă ca aici. BOGZA, C. O. 274. Avea sentimentul că Ana a intrat în viața lui intimă, că-l observă. VLAHUȚĂ, O. A. III 79. – Variantă: (învechit) simtimént (BĂLCESCU, O. I 233, ALEXANDRESCU, M. 5) s. n.

SIMȚĂMÎ́NT, simțăminte, s. n. Sentiment. Își aduse aminte de simțămîntul de singurătate. DUMITRIU, N. 74. Acest simțămînt sfînt, nu cunosc încă nici un neam, nici o seminție cît de brută, cît de sălbatecă, care să nu-l aibă. KOGĂLNICEANU, S. A. 54. – Variante: simțimî́nt (C. PETRESCU, C. V. 361, DAVILA, V. V. 86, ODOBESCU, S. III 50), simțemî́nt (ARDELEANU, D. 52), simțimént (ALEXANDRESCU, M. 5) s. n.

arată toate definițiile

Intrare: sentiment
sentiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sentiment
  • sentimentul
  • sentimentu‑
plural
  • sentimente
  • sentimentele
genitiv-dativ singular
  • sentiment
  • sentimentului
plural
  • sentimente
  • sentimentelor
vocativ singular
plural
simtiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simtiment
  • simtimentul
  • simtimentu‑
plural
  • simtimente
  • simtimentele
genitiv-dativ singular
  • simtiment
  • simtimentului
plural
  • simtimente
  • simtimentelor
vocativ singular
plural
sentement
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sintement
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sintiment
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: simțământ
simțământ substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simțământ
  • simțământul
  • simțământu‑
plural
  • simțăminte
  • simțămintele
genitiv-dativ singular
  • simțământ
  • simțământului
plural
  • simțăminte
  • simțămintelor
vocativ singular
plural
simțimânt substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simțimânt
  • simțimântul
  • simțimântu‑
plural
  • simțiminte
  • simțimintele
genitiv-dativ singular
  • simțimânt
  • simțimântului
plural
  • simțiminte
  • simțimintelor
vocativ singular
plural
simțemânt substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simțemânt
  • simțemântul
plural
  • simțeminte
  • simțemintele
genitiv-dativ singular
  • simțemânt
  • simțemântului
plural
  • simțeminte
  • simțemintelor
vocativ singular
plural
simțiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simțiment
  • simțimentul
plural
  • simțimente
  • simțimentele
genitiv-dativ singular
  • simțiment
  • simțimentului
plural
  • simțimente
  • simțimentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sentiment simtiment sentement sintement sintiment

  • 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: simțire simțământ attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un sentiment de adîncă evlavie... mă încovoia cucernic lîngă blîndul și cucernicul moșneag. GALACTION, O. I 92.
      surse: DLRLC
    • Eu, Dafine, de șapte ani am în inimă numai un gînd, amorul; numai un sentiment, amorul. NEGRUZZI, S. III 438.
      surse: DLRLC
    • Cercările poetice tipărite la 1839 sînt pline de sentiment patriotic. RUSSO, S. 153.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
      exemple
      • Avea pentru mine un sentiment de frate mai mare, dispus să ocrotească și să sprijine în mine ceea ce era comun în noi. SADOVEANU, E. 160.
        surse: DLRLC
      • Păstram pentru ei un sentiment delicat. SADOVEANU, N. F. 144.
        surse: DLRLC
      • El simte, cald, un sentiment de frate, Cu cel eliberat, cu cine-i rob. D. BOTEZ, F. S. 21.
        surse: DLRLC
  • 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: cunoștință attach_file 2 exemple
    exemple
    • Sentimentul propriilor forțe.
      surse: DLRLC
    • Sentimentul naturii apare în proza romînească o dată cu Alecu Russo. VIANU, A. P. 73.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Credință, impresie intimă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: convingere attach_file 3 exemple
      exemple
      • [Oamenii din țara Oltului] niciodată nu sînt părăsiți de sentimentul că lumea, în nici o altă parte, n-ar putea fi mai frumoasă ca aici. BOGZA, C. O. 274.
        surse: DLRLC
      • Avea sentimentul că Ana a intrat în viața lui intimă, că-l observă. VLAHUȚĂ, O. A. III 79.
        surse: DLRLC
      • Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

simțământ simțimânt simțemânt simțiment

  • exemple
    • Își aduse aminte de simțămîntul de singurătate. DUMITRIU, N. 74.
      surse: DLRLC
    • Acest simțămînt sfînt, nu cunosc încă nici un neam, nici o seminție cît de brută, cît de sălbatecă, care să nu-l aibă. KOGĂLNICEANU, S. A. 54.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Simți + sufix -ământ.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • surse: DEX '98 DEX '09