10 definiții pentru simit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIMÍT, simiți, s. m. Covrig turtit făcut din cocă mai moale, presărat cu semințe de susan. – Din tc. simit.

SIMÍT, simiți, s. m. Un fel de covrig turtit făcut din cocă mai moale decât a covrigilor obișnuiți, presărat cu semințe de susan. – Din tc. simit.

SIMÍT, simiți, s. m. (Învechit, mai ales la pl.) Un fel de covrigi turtiți, făcuți din cocă moale. Ca răsplată, puneam mînă de la mînă și cinsteam pe Moțăt cu bragă, alviță și simiți. HOGAȘ, H. 74. Dacă mama îmi dădea un ban de trei, ca să-mi iau un simit, eu mă uitam în ghiozdan: de aveam felia de pîine, sănătate bună, aveam ce mînca... Ce-ți trebuia simiți? Și puneam banul bine. DELAVRANCEA, H. T. 17. Stan vine, aducînd pe cap o tabla rotundă și încărcată cu covrigi, simiți, plăcinte etc. ALECSANDRI, T. 135. ◊ (La sg. cu sens colectiv) Îl mîngîiam și îi dădeam cîteva parale turcești ca să cumpere halviță și simit. ALECSANDRI, C. 195.

simit m. pesmet moale: să cumpere alviță și simit GHICA. [Turc. SIMIT, covrig].

simít m. (turc. simit și simid, ar. semit, d. ngr. semidali, vgr. semidalis, nișaștea. D. turc. vine ngr. simiti, bg. sîrb. simit). Sud. Un fel de prăjitură populară făcută dintr’un aluat maĭ moale, cam ca cozonacu, dar nu așa de galben, și cu fața lustruită și presărată cu zahăr. Are forma lungăreață și se vindea (pînă la 1916) cu 5 bani bucata. V. covrig.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

simít s. m., pl. simíți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

simít (-ți), s. m. – Un fel de covrig. – Mr. simită, megl. simit. Tc. (arab.) simit (Roesler 602; Eguilaz 23; Șeineanu, II, 322; Lokotsch 1814; Ronzevalle 102), cf. ngr. σιμίτι, alb., bg., sb. simit, sp. acemite.Der. simigiu (mr. simigi), s. m. (persoană care face simiți), din tc. simitci, ngr. σιμιτζής, bg. simidzija; simigerie, s. f. (local unde se fac și se vînd covrigi, plăcinte etc.).

Intrare: simit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simit
  • simitul
  • simitu‑
plural
  • simiți
  • simiții
genitiv-dativ singular
  • simit
  • simitului
plural
  • simiți
  • simiților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)