2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIDERÁ, siderez, vb. I. Tranz. (Livr.) A stupefia. – Din fr. sidérer.

SIDERÁ, siderez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A stupefia. – Din fr. sidérer.

SIDERÁ, siderez, vb. I. Tranz. (Rar) A țintui, a străfulgera cu privirea. Femeia încordată îl sidera cu ochii ei scînteietori. IBRĂILEANU, A. 127.

SIDERÁ vb. I. tr. (Liv.) A încremeni, a împietri, a stupefia. [< fr. sidérer].

SIDERÁ vb. tr. a încremeni, a împietri, a stupefia. (< fr. sidérer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

siderá vb., ind. prez. 1 sg. sideréz, 3 sg. și pl. sidereáză

Intrare: siderat
siderat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siderat
  • sideratul
  • sideratu‑
  • sidera
  • siderata
plural
  • siderați
  • siderații
  • siderate
  • sideratele
genitiv-dativ singular
  • siderat
  • sideratului
  • siderate
  • sideratei
plural
  • siderați
  • sideraților
  • siderate
  • sideratelor
vocativ singular
plural
Intrare: sidera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sidera
  • siderare
  • siderat
  • sideratu‑
  • siderând
  • siderându‑
singular plural
  • siderea
  • siderați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • siderez
(să)
  • siderez
  • sideram
  • siderai
  • siderasem
a II-a (tu)
  • siderezi
(să)
  • siderezi
  • siderai
  • siderași
  • sideraseși
a III-a (el, ea)
  • siderea
(să)
  • sidereze
  • sidera
  • sideră
  • siderase
plural I (noi)
  • siderăm
(să)
  • siderăm
  • sideram
  • siderarăm
  • sideraserăm
  • siderasem
a II-a (voi)
  • siderați
(să)
  • siderați
  • siderați
  • siderarăți
  • sideraserăți
  • sideraseți
a III-a (ei, ele)
  • siderea
(să)
  • sidereze
  • siderau
  • sidera
  • sideraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)