15 definiții pentru semnala signala


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMNALÁ, semnalez, vb. I. Tranz. A aduce ceva la cunoștință prin semne sau printr-un semnal de avertizare, a atrage atenția cuiva asupra unui lucru, a avertiza; a scoate în evidență, a releva, a menționa. – Din fr. signaler (după semnal).

SEMNALÁ, semnalez, vb. I. Tranz. A aduce ceva la cunoștință prin semne sau printr-un semnal de avertizare, a atrage atenția cuiva asupra unui lucru, a avertiza; a scoate în evidență, a releva, a menționa. – Din fr. signaler (după semnal).

semnala [At: GHICA, C. E. II, 409 / V: (înv) sign~ / Pzi: ~l'ez / E: semnal cf fr signaler] 1 vt A scoate în evidență Si: a releva, a reliefa, a remarca, (rar) a semnifica, a semnaliza (3). 2 vt A aduce la cunoștința cuiva Si: a anunța, a comunica, a informa, a înștiința, (rar) a semnaliza (4). 3 vt A aminti cuiva în treacăt, în linii mari Si: a menționa, (îvr) a semnui (4), (rar) a semnaliza (5). 4 vr (Rar) A se remarca. 5 vt (Rar) A observa. 6 vt (Îdt) A da semnalmentele unei persoane. 7-8 vt A semnaliza (1-2). 9-11 vt A avertiza (1-3).

SEMNALÁ, semnalez, vb. I. Tranz. (De obicei urmat de determinări în dativ) A atrage atenția cuiva asupra unui fapt, a avertiza pe cineva despre ceva. Drept răspuns, el a semnalat dușmanului său statornic gîndul ce aveau turcii de a-l prinde. IORGA, L. I 321.

SEMNALÁ vb. I. tr. A aduce ceva la cunoștință, a anunța ceva; a scoate în evidență, a releva, a menționa. [Cf. fr. signaler].

SEMNALÁ vb. tr. a aduce ceva la cunoștință, a anunța ceva; a scoate în evidență, a releva, a menționa. (după fr. signaler)

A SEMNALÁ ~éz tranz. A aduce la cunoștință, atrăgând atenția în mod special; a menționa. /<fr. signaler

semnalà v. 1. a da semnalmentele unei persoane; 2. a înștiința prin semnale: a semnala sosirea unei corăbii; 3. a atrage atențiunea: a semnala un rău; 4. a face învederat: serbări frumoase semnalară bucuria publică; 5. fig. a se distinge: a se semnala într’un răsboiu (= fr. signaler).

*semnaléz v. tr. (fr. signaler, it. segnalare). Anunț pin semnale, semnalizez: a semnala ivirea unuĭ torpilor. Anunț numaĭ, dar nu precizez (atrag atențiunea): a semnala comandantuluĭ o patrulă dușmănească. Disting, ilustrez: a semnala curaju cuĭva. V. refl. A se semnala pin curaj.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

semnalá (a ~) vb., ind. prez. 3 semnaleáză

semnalá vb., ind. prez. 1 sg. semnaléz, 3 sg. și pl. semnaleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SEMNALÁ vb. 1. a arăta, a indica, a menționa, a preciza, a specifica, (înv.) a specializa. (Vom ~ următoarele recomandări...) 2. a nota, a observa, a releva, a remarca, a reține, a sublinia. (Să ~ următoarele însușiri...) 3. a arăta, a desemna, a indica. (Tabel care ~ învingătorii în concurs.) 4. a aminti, a arăta, a cita, a indica, a menționa, a pomeni, (rar) a semnaliza, (înv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ într-un document.)

SEMNALÁ vb. v. deosebi, distinge, evidenția, ilustra, remarca, semnaliza, singulariza.

SEMNALA vb. 1. a arăta, a indica, a menționa, a preciza, a specifica, (înv.) a specializa. (Vom ~ următoarele recomandări.) 2. a nota, a observa, a releva, a remarca, a reține, a sublinia. (Să ~ următoarele însușiri...) 3. a arăta, a desemna, a indica. (Tabel care ~ învingătorii în concurs.) 4. a aminti, a arăta, a cita, a indica, a menționa, a pomeni, (rar) a semnaliza, (înv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ într-un document.)

semnala vb. v. DEOSEBI. DISTINGE. EVIDENȚIA. ILUSTRA. REMARCA. SEMNALIZA. SINGULARIZA.

Intrare: semnala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • semnala
  • semnalare
  • semnalat
  • semnalatu‑
  • semnalând
  • semnalându‑
singular plural
  • semnalea
  • semnalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • semnalez
(să)
  • semnalez
  • semnalam
  • semnalai
  • semnalasem
a II-a (tu)
  • semnalezi
(să)
  • semnalezi
  • semnalai
  • semnalași
  • semnalaseși
a III-a (el, ea)
  • semnalea
(să)
  • semnaleze
  • semnala
  • semnală
  • semnalase
plural I (noi)
  • semnalăm
(să)
  • semnalăm
  • semnalam
  • semnalarăm
  • semnalaserăm
  • semnalasem
a II-a (voi)
  • semnalați
(să)
  • semnalați
  • semnalați
  • semnalarăți
  • semnalaserăți
  • semnalaseți
a III-a (ei, ele)
  • semnalea
(să)
  • semnaleze
  • semnalau
  • semnala
  • semnalaseră
signala
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

semnala signala

  • 1. A aduce ceva la cunoștință prin semne sau printr-un semnal de avertizare, a atrage atenția cuiva asupra unui lucru; a scoate în evidență.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: avertiza menționa releva un exemplu
    exemple
    • Drept răspuns, el a semnalat dușmanului său statornic gîndul ce aveau turcii de a-l prinde. IORGA, L. I 321.
      surse: DLRLC

etimologie: