14 definiții pentru seismic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEISMIC, -Ă, seismici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la seisme, care aparține seismelor. ◊ Unde seismice = unde elastice care se răspândesc în scoarța terestră, fiind provocate de cutremure sau de explozii artificiale. Stație seismică = complex de aparatură pentru înregistrarea undelor seismice. Regiune seismică = regiune în care cutremurele de pământ sunt frecvente și puternice. ♦ Care servește la înregistrarea și studierea oscilațiilor scoarței terestre. Aparate seismice. 2. S. f. Seismometrie. – Din fr. seismique.

seismic, [At: SĂM, VI, 72 / V: (rar) sis~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr séismique] 1 a Care ține de cutremure (de pământ) Si: (rar) seismal (1). 2 a Privitor la cutremure Si: (rar) seismal (2). 3 a Provocat de cutremure Si: (rar) seismal (3). 4 a (Îs) Unde ~ice Unde elastice care se răspândesc în scoarța terestră, fiind provocate de cutremure sau de explozii (subterane) artificiale. 5 a (Îs) Zonă (sau regiune) Zonă în care se petrec frecvent cutremure de pământ. 6 a (Îs) Scară ~ă Clasificare a cutremurelor de pământ în mai multe categorii de grade de intensitate, după puterea cu care se manifestă și după efectele pe care le au asupra scoarței terestre și asupra construcțiilor. 7 a Care înregistrează seismele. 8-10 a (Îs) Stație ~ă Seismologic (4-6). 11 sf Seismometrie (1). 12 a (Rar; îs) Prospecțiune ~ă Seismometrie (2).

SEISMIC, -Ă, seismici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la seisme, care aparține seismelor. ◊ Unde seismice = unde elastice care se răspândesc în scoarța terestră, fiind provocate de cutremure sau de explozii artificiale. Stație seismică = complex de aparatură pentru înregistrarea undelor seismice. Regiune seismică = regiune în care cutremurele de pământ sunt frecvente și puternice. ♦ Care servește la înregistrarea și studierea oscilațiilor scoarței terestre. Aparate seismice. 2. S. f. Seismometrie. – Din fr. séismique.

SEISMIC, -Ă, seismici, -e, adj. Care se referă la seisme. ◊ Regiune seismică = regiune în care cutremurele de pămînt sînt frecvente și puternice.

SEISMIC, -Ă adj. Referitor la seisme. ♦ Regiune seismică = regiune în care cutremurele de pămînt sunt frecvente și puternice. ♦ Care servește la înregistrarea și la studierea oscilațiilor scoarței terestre. [Pron. se-is-. / cf. fr. séismique].

SEISMIC, -Ă adj. referitor la seisme, provocat de seisme. ♦ zonă ~ă = regiune în care cutremurele de pământ sunt frecvente și puternice; stație ~ă = stație cu aparatură pentru înregistrarea seismelor; prospecțiune ~ă = seismometrie. (< fr. séismique)

SEISMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de seisme; propriu seismelor. 2) (despre regiuni) Care se caracterizează prin seisme frecvente. 3) (despre stații, aparate) Care servește la înregistrarea seismelor; destinat înregistrării seismelor. [Sil. se-is-] /<fr. séismique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

seismic adj. m., pl. seismici; f. seismică, pl. seismice

seismic adj. m., pl. seismici; f. seismică, pl. seismice

seismic adj. m., pl. seismici; f. sg. seismică, pl. seismice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SEÍSMIC, -Ă, (< fr.) adj. Care se referă la seisme, care aparțime seimelor. ♦ Unde s. = unde elastice care se răspândesc în scoarța terestră, fiind provocate de cutremure sau de explozii artificiale. Stație s. ◊ clădire în care este instalată aparatură complexă pentru înregistrarea undelor seimice. Regiune s. = regiune în care se produc frecvent cutremure de pământ; reprezintă zone mobile ale scoarței terestre, în care se produc deplasări bruște ale diverselor blocuri ale scoarței în lungul unor fracturi; sunt în general arii unde au avut loc mișcări orogenice recente și în care se întâlnesc frecvent și vulcani activi. Cele mai s. zone sunt brâurile Pacific, Mediteranean, Atlantic de Mijloc și African de E. Scară s. = unitate de clasificare a cutremurelor de pământ divizată în categorii sau grade de intensitate, după puterea cu care se manifestă și după efectele pe care le au asupra scoarței terestre și asupra construcțiilor. Seismologii G. Mercalli și C. Richter au întocmit asemenea scări seismologice. Prospecțiuni s. (și subst. f.) = seismometrie.

Intrare: seismic
seismic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seismic
  • seismicul
  • seismicu‑
  • seismică
  • seismica
plural
  • seismici
  • seismicii
  • seismice
  • seismicele
genitiv-dativ singular
  • seismic
  • seismicului
  • seismice
  • seismicei
plural
  • seismici
  • seismicilor
  • seismice
  • seismicelor
vocativ singular
plural
sismic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

seismic, seismicăadjectiv

  • 1. Care se referă la seisme, care aparține seismelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Unde seismice = unde elastice care se răspândesc în scoarța terestră, fiind provocate de cutremure sau de explozii artificiale. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Stație seismică = complex de aparatură pentru înregistrarea undelor seismice. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Regiune (sau zomă) seismică = regiune în care cutremurele de pământ sunt frecvente și puternice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.4. Prospecțiune seismică = seismometrie. MDN '00
      sinonime: seismometrie
    • 1.5. Care servește la înregistrarea și studierea oscilațiilor scoarței terestre. DEX '09 DEX '98 DN
      • format_quote Aparate seismice. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.