3 intrări
24 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SECUND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al căpitanului. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.
secund1, ~ă [At: IORGOVICI, O. 65/10 / V: (înv) ~cond / Pl: ~nzi, ~e / E: lat secundus, fr second, it secondo] 1 a Care ocupă locul al doilea într-o succesiune, într-o ierarhie etc. Si: al doilea, (înv) secundar2 (1). 2 a (Rar) Care urmează după cel mai important, cel mai bun, cel mai cunoscut etc. Si: secundar2 (2). 3-4 sm, a (Spc) (Ofițer de marină) care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al comandantului Si: adjunct. 5-6 sm, a (Spc) (Persoană) care ajută pe cineva într-o activitate (conformându-se vederilor celuilalt). 7-8 smf, a (Arbitru) care secundează (1) pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive Si: secundant (4). 9-10 sm, a (Vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul) al doilea, care acompaniază vocea, cântărețul, instrumentul sau instrumentistul prim. 11-12 smf, a (Voce, cântăreț, instrument sau instrumentist) care execută vocea a doua. 13 sf (Înv; îe) A ține ~a A acompania (2). 14 sf Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. 15 sn Titlu interior al broșurilor și al cărților.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND2, -Ă, secunzi, -de, num. ord. (Rar) Al doilea. Între prima și secunda linie stetea principele. HASDEU, I. V. 141.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND1, secunzi, s. m. Ofițer îndeplinind funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Alfons Briquet... fusese secund pe un vapor de marfă. BART, E. 114. Șeful se certa cu agentul, secundul vaporului cu taxatorul, șeful de echipaj cu împiegatul vamal. id. S. M.. 87.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. (Poligr.) Titlu interior al cărților și broșurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND num. ord. Al doilea. // adj. Care se află imediat după primul. [Pl. -nzi, -de. / cf. lat. secundus, fr. second].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND s.m. Ofițer pe o navă imediat inferior căpitanului și care îl poate înlocui pe acesta. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SECUND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
secund s. m. (mar.) Ofițer care îndeplinește funcția de ajutor al unui căpitan de vas ◊ „[...] au numai cuvinte de laudă, atât pentru comandantul S. M., cât și pentru prima femeie secund din țara noastră – Elena M.” R.l. 30 V 82 p. 2 (din fr. second; cf. it. secondo; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SECUND1 ~dă (~zi, ~de) Care urmează imediat după primul (loc, timp, importanță, rang etc.); al doilea. /<lat. secundus, fr. second
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SECUND2 ~zi m. rar Ofițer de marină cu funcția de adjunct al căpitanului unei nave. /<lat. secundus, fr. second
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*secúnd, -ă adj. (lat. secundus, al doilea) Al doilea (Se întrebuințează în matematică: A’, A„, A’”, a prim, a secund, a terț). Ofițer secund, ofiteru care tine locu căpitanuluĭ de bastiment. S. m. Ofițer secund.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
second no vz secund1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
secund1 adj. m., pl. secunzi; f. secundă, pl. secunde
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
secund2 (ofițer, arbitru, antrenor) s. m., pl. secunzi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
secund2 (ofițer) s. m., pl. secunzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!secund1 adj. m., pl. secunzi; f. secundă, pl. secunde
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
secund num., (persoană) s. m., pl. secunzi; num. f. sg. secundă, pl. secunde
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
secund (muz., poligr.) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ al comandantului unei nave.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SECUND adj., s. 1. adj. (înv.) secundar. (A ocupat locul ~.) 2. s. (MAR.) adjunct. (~ comandantului unui vas.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
SECUND pilot secund, subordonat comandantului aeronavei execută ordinele acestuia.
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
second-hand adj. invar. 1. (d. magazine) care vând mărfuri sau îmbrăcăminte la mâna a doua. 2. (d. mărfuri, îmbrăcăminte, aparatură) care sunt vândute la mâna a doua. 3. (peior. – d. lucruri) de calitate inferioară. 4. (peior. – d. oameni) incompetent, slab pregătit profesional.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A3) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
secund, secundănumeral ordinal, adjectiv
- 1. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Între prima și secunda linie stetea principele. HASDEU, I. V. 141. DLRLC
-
etimologie:
- second DEX '09 DEX '98 DN
- secundus DEX '09 DEX '98 DN
secund, secunzisubstantiv masculin
- 1. Persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. MDN '00sinonime: adjunct
- 1.1. Ofițer secund = ofițer care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al căpitanului. DEX '09 DLRLC DNsinonime: adjunct
- Alfons Briquet... fusese secund pe un vapor de marfă. BART, E. 114. DLRLC
- Șeful se certa cu agentul, secundul vaporului cu taxatorul, șeful de echipaj cu împiegatul vamal. BART, S. M.. 87. DLRLC
-
- 1.2. Arbitru secund = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. DEX '09
- 1.3. (La box) Tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. MDN '00
-
etimologie:
- second DEX '09 DEX '98 DN
- secundus DEX '09 DEX '98 DN
secund, secundesubstantiv neutru
- 1. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Titlu interior al cărților și broșurilor. DN
etimologie:
- second DEX '09 DEX '98 DN
- secundus DEX '09 DEX '98 DN