38 de definiții pentru scripete

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRÍPETE, scripeți, s. m. Mecanism alcătuit dintr-o roată cu un șanț periferic, care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui cablu sau al unui lanț ce rulează pe șanț; dispozitiv bazat pe mecanismul descris mai sus, care servește la ridicarea unor greutăți; muflă. ♦ Dispozitiv pentru mișcarea ițelor la țesăturile simple, format din două roți cu diametre diferite dispuse pe același ax și formând un bloc comun situat deasupra războiului de țesut. [Var.: (reg.) scrípet s. m.] – Din bg. skripec.

SCRÍPETE, scripeți, s. m. Mecanism alcătuit dintr-o roată cu un șanț periferic, care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui cablu sau al unui lanț ce rulează pe șanț; dispozitiv bazat pe mecanismul descris mai sus, care servește la ridicarea unor greutăți; muflă. ♦ Dispozitiv pentru mișcarea ițelor la țesăturile simple, format din două roți cu diametre diferite dispuse pe același ax și formând un bloc comun situat deasupra războiului de țesut. [Var.: (reg.) scrípet s. m.] – Din bg. skripec.

scripete sm [At: PLEȘOIANU, T. II, 89/30 / V: scripet (Pl: scripete sn și scripeți sm) sn, (îrg) scripeț (Pl: scripeți sm și scripețe sn) smn, scripț (Pl: scripți sm și scripțuri sn) smn, (reg) scrip (Pl: scripi sm și scripuri sn) smn, ~păt s, ~pcă sf, ~piț s, ~piță sf, script (Pl: scripți sm și scripțuri, scripturi sn) smn, ~pte, ~pturi sfp, ~pță sf, ~pție sf, screpț, sclefețcă sf, sclefețcăr, sclifeț, sclip, sclipete, sclipeț, sclipeță (A: nct) sf, sclipț, slipeță (A: nct) sf, cripeț (A: nct), zgripț / Pl: ~eți, (reg) ~ezi sm și (îvr) ~ețe sn / E: ns cf slv скрипати, rs скрипетъ „a scârțâi”] 1 Mecanism alcătuit dintr-o roată cu șanț periferic care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui element flexibil (fir, cablu, lanț etc.) care se rulează pe șanț Si: (reg) scrivac (3). 2 (Pex) Dispozitiv bazat pe scripete (1), care servește la ridicarea unor greutăți Si: (reg) scrivac (4). 3 (Pan) Dispozitiv compus din două roți cu diametre diferite dispuse pe același ax, care formează un bloc comun situat deasupra războiului de țesut (manual), folosind la mișcarea ițelor. 4 (Reg; d. țesături; îla) În ~ Care a fost țesut în patru ițe, având o singură față. 5 (Reg; îe) A bate în ~eți A fi foarte supărat. 6 (Reg; îe) A sări în ~eți A sări de pe loc peste un obstacol ținând picioarele lipite. 7 (Atm; îvr) Articulație în formă de scripete (1). 8 (Reg; îf scripță) Unealtă de tors nedefinită mai îndeaproape. 9 (Reg; îf scripți) Vârtej cu care se ridică piatra morii Si: (reg) scrivac (5). 10 (Reg) Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. 11 (Reg; îf scripcă, scripte) Parte a fântânii cu ajutorul căreia se coboară și se ridică cele două găleți. 12 (Reg; îf scripăt, script, scripte) Parte a sucalei care transmite mișcarea circulară a roții la axul pe care se află mosorul Si: (reg) duriță, durigă, garigă, rotiță. corectată

SCRÍPETE, scripeți, s. m. 1. Roată cu un mic șanț săpat în jurul ei, care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui cablu sau al unui lanț care rulează pe șanț. ♦ Dispozitiv pentru mișcarea ițelor la țesăturile simple, format din două roți cu diametre diferite situate pe același ax și formînd un bloc comun așezat deasupra războiului de țesut. 2. Mufă (2). – Variantă: scrípet (ARDELEANU, D. 249, ODOBESCU, S. I 342) s. m.

SCRÍPETE ~ți m. 1) Dispozitiv special pentru ridicarea greutăților. ~ fix. ~ mobil. 2) Dispozitiv constând din două roți fixate pe un ax comun, folosit pentru mișcarea ițelor la stative. /<rus. skripet

scripete m. 1. rotilă de ridicat greutăți: cu scripeți se ridică bolovani sau bârne groase; 2. rotițe la stative spre ridicarea și lăsarea în jos a ițelor: 3. fig. pârghie: al minții scripet AL. [Cf. rus. SCRIPIETI, a scârțăi (s’a luat efectul pentru cauză)].

scrípete m., pl. țĭ, saŭ n., pl. tot ca sing. (bg. skripec [de unde s’a făcut rom. *scripeț, pl. scripețĭ, și apoĭ un sing. analogic scripete], d. skripĭy, scîrțîĭ, vsl. skripati, rus. skripĭetĭ, de unde vine și skripka, scripcă). Vest. Macara, rotiță pe care o învîrtește o sfoară saŭ o funie de care e legată o greutate, care funie, pin învîrtirea rotițeĭ, e ferită de roadere. – In est scripț, n pl. urĭ.

SCRÍPET s. m. v. scripete.

chirígă sf [At: DA / Pl: ~igi / E: nct] (Reg) Scripete.

sclipete sm vz scripete[1] corectată

  1. Cuvânt tipărit greșit în original: vz scripetea (acesta din urmă nu există în MDA2) — LauraGellner

sclipeță[1] sf vz scripete

  1. Accentul necunoscut – informație luată din definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCRÍPETE s. (TEHN.) 1. muflă, palan. (~ pentru ridicarea greutăților.) 2. căluș. (~ la ițele războiului de țesut.)

SCRIPETE s. (TEHN.) 1. muflă, palan. (~ pentru ridicarea greutăților.) 2. căluș. (~ la ițele războiului de țesut.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCRÍPETE (< bg.) s. m. (TEHN.) Mecanism simplu al cărui organ principal este o roată prevăzută cu un canal periferic în care rulează un element flexibil (cablu, fir, lanț etc.), prin intermediul căruia este transmisă o forță. Este folosit fie pentru ridicat sau tras, fie pentru susținerea elementului flexibil (ex. s. de la funiculare). S. poate fi fix, în care caz forța de acționare este egală cu greutatea obiectului ridicat, sau mobil, în care caz forța de acționare este mai mică decât greutatea obiectului. V. și muflă, palan.

Intrare: scripete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scripete
  • scripetele
plural
  • scripeți
  • scripeții
genitiv-dativ singular
  • scripete
  • scripetelui
plural
  • scripeți
  • scripeților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scripet
  • scripetul
  • scripetu‑
plural
  • scripeți
  • scripeții
genitiv-dativ singular
  • scripet
  • scripetului
plural
  • scripeți
  • scripeților
vocativ singular
plural
scripeț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scripete, scripețisubstantiv masculin

  • 1. Mecanism alcătuit dintr-o roată cu un șanț periferic, care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui cablu sau al unui lanț ce rulează pe șanț; dispozitiv bazat pe mecanismul descris mai sus, care servește la ridicarea unor greutăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Scripete fix. Scripete mobil. NODEX
    • 1.1. Dispozitiv pentru mișcarea ițelor la țesăturile simple, format din două roți cu diametre diferite dispuse pe același ax și formând un bloc comun situat deasupra războiului de țesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: căluș
  • 2. Mufă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii