13 definiții pentru schizofrenie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHIZOFRENIE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie.

SCHIZOFRENIE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie.

schizofrenie sf [At: YGREC, M. N. / Pl: ~ii / E: fr schizophrénie] Boală mintală cronică, caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea.

SCHIZOFRENIE s. f. Boală psihică gravă, care se manifestă prin scăderea activității intelectuale și prin dezechilibrarea unității și a coerenței psihice.

SCHIZOFRENIE s.f. Boală psihică gravă, manifestată printr-o scădere treptată a activității intelectuale și printr-un dezechilibru psihic general. [Gen. -iei. / < fr. schizophrénie, cf. gr. schizein – a împărți, phren – spirit].

SCHIZOFRENIE s. f. boală psihică gravă caracterizată prin disocierea spiritului, idei delirante și halucinații. (< fr. schizophrénie)

SCHIZOFRENIE ~i f. Boală psihică cronică, care se manifestă prin dereglare treptată a proceselor mintale. [G.-D. schizofreniei] /< fr. schizophrénie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schizofrenie (desp. -zo-fre-) s. f., art. schizofrenia, g.-d. art. schizofreniei; pl. schizofrenii, art. schizofreniile (desp. -ni-i-)

schizofrenie (-zo-fre-) s. f., art. schizofrenia, g.-d. art. schizofreniei; pl. schizofrenii, art. schizofreniile

schizofrenie s. f. (sil. -fre-), art. schizofrenia, g.-d. art. schizofreniei; pl. schizofrenii, art. schizofreniile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHIZOFRENIE s. (MED.) demență precoce.

SCHIZOFRENIE s. (MED.) demență precoce.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SCHIZO- „diviziune, fisurare, despicare”. ◊ gr. skhizo, ein „a despica, a diviza” > fr. schizo-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. schizo-.~carp (v. -carp), s. n., fruct uscat care, la maturitate, se desface în mai multe mericarpii monosperme indehiscente; ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru avînd capul fisurat longitudinal; ~cit (v. -cit), s. n., schistocit*; ~cotilie (v. -cotilie), s. f., multiplicare prin divizare a cotiledonului; ~fazie (v. -fazie), s. f., vorbire incoerentă, confuză, în ciuda înțelegerii cuvintelor, întîlnită în formele avansate de schizofrenie; sin. disfrazie; ~fite (v. -fit), s. f. pl., grup de plante inferioare unicelulare, lipsite de nucleu, care se reproduc prin diviziune simplă; ~frenie (v. -frenie), s. f., boală psihică manifestată printr-o scădere treptată a activității intelectuale, prin inversiune afectivă și printr-un dezechilibru psihic general; ~gamie (v. -gamie), s. f., reproducere asexuată prin diviziunea organismului, specifică unor anelide marine; ~gen (v. -gen1), adj., care ia naștere prin diviziune; sin. schizogenetic; ~genetic (v. -genetic), adj.[1], schizogen*; ~geneză (v. -geneză), s. f., reproducere asexuată prin despicarea celulei sau a organismului în mai multe părți; sin. schizogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., schizogeneză*; ~girie (v. -girie), s. f., malformație cerebrală caracterizată prin separarea parțială a girilor; ~gonie (v. -gonie), s. f., înmulțire pe cale asexuată, prin diviziune multiplă, întîlnită la protozoare și la plantele inferioare; ~id (v. -id), adj., s. m., (individ) caracterizat prin tendința spre izolare și prin predominarea vieții interioare; ~liză (v. -liză), s. f., proces de fragmentare a hifelor miceliene sau a talului filamentos aparținînd unor alge; ~lizigen (~lisigen) (v. lizi-, v. -gen1), adj., (despre spații intercelulare) rezultat prin despicare și apoi prin lichefiere; ~lizogenie (v. lizo-, v. -genie1), s. f., proces de formare a spațiilor intercelulare și a canalelor secretoare glandulare; ~manie (v. -manie), s. f., stare psihotică caracterizată prin autism și dezadaptare față de mediu; ~mer (v. -mer), adj., care se rupe în mai multe părți; ~micete (v. -micete), s. f. pl., microorganisme unicelulare microscopice, la care înmulțirea se face prin diviziune directă; ~petal (v. -petal), adj., cu petale despicate; ~pode (v. -pod), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu picioare despicate. 2. s. n. pl., Ordin de crustacee mici terestre și acvatice, cu picioare bifurcate; ~pter (v. -pter), adj., (despre insecte) cu aripi despicate; ~rexigen (v. rexi-, v. -gen1), adj., (despre spații intercelulare) format prin despicare și rupere; ~stel (v. -stel), s. n., cilindru central separat în fascicule; ~stelie (v. -stelie), s. f., despicare în fascicule a stelului din tulpina unor plante acvatice; ~timie (v. -timie), s. f., constituție psihică caracterizată prin afectivitate slabă și prin tendința de interiorizare. corectat(ă)

  1. În original, încadrare greșită s. f. Ladislau Strifler

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCHIZOFRENÍE (< fr.; {s} schizo + gr. phren „spirit”) s. f. Boală cronică, caracterizată prin destructurarea progresivă a funcțiunilor psihice (afectivitate, intelect, voință), care duce la pierderea contactului cu realitatea. Îmbracă numeroase forme clinice, constituind de fapt un grup de afecțiuni cu simptome foarte diverse. Se caracterizează prin disociere mintală, respectiv discordanță afectivă (lipsă de armonie între sentimente și expresia lor), limbaj incoerent, dezorganizat. În unele forme apar idei delirante bizare, delir de grandoare sau de persecuție, halucinații auditive, gîndire accentuat ilogică, afectivitate neadecvată, repliere autistică (retragere în sine și ruperea contactului cu lumea exterioară). Prin tratament adecvat (neuroleptice, psihoterapie, socioterapie) poate fi ținută sub control, permițând bolnavului să-și găsească un anumit echilibru. Psihiatrul german Emil Kraepelin a descris, în 1899, primul simptomele maladiei, distingând-o de psihozele maniaco-depresive.

Intrare: schizofrenie
schizofrenie substantiv feminin
  • silabație: schi-zo-fre- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schizofrenie
  • schizofrenia
plural
  • schizofrenii
  • schizofreniile
genitiv-dativ singular
  • schizofrenii
  • schizofreniei
plural
  • schizofrenii
  • schizofreniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schizofrenie, schizofreniisubstantiv feminin

  • 1. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.