căutare avansată
10 definiții pentru „schizofrenie”   declinări

SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de nelul | Semnalează o greșeală | Permalink

schizofreníe (-zo-fre-) s. f., art. schizofrenía, g.-d. art. schizofreníei; pl. schizofreníi, art. schizofreníile
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE s. (MED.) demență precoce.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE ~i f. Boală psihică cronică, care se manifestă prin dereglare treptată a proceselor mintale. [G.-D. schizofreniei] /< fr. schizophrénie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE s.f. Boală psihică gravă, manifestată printr-o scădere treptată a activității intelectuale și printr-un dezechilibru psihic general. [Gen. -iei. / < fr. schizophrénie, cf. gr. schizein – a împărți, phren – spirit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE s. f. boală psihică gravă caracterizată prin disocierea spiritului, idei delirante și halucinații. (< fr. schizophrénie)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOFRENÍE s. f. Boală psihică gravă, care se mani­festă prin scăderea activității intelectuale și prin dezechili­brarea unității și a coerenței psihice.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

schizofreníe s. f. (sil. -fre-), art. schizofrenía, g.-d. art. schizofreníei; pl. schizofreníi, art. schizofreníile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SCHIZOFRENÍE (< fr.; {s} schizo + gr. phren „spirit”) s. f. Boală cronică, caracterizată prin destructurarea progresivă a funcțiunilor psihice (afectivitate, intelect, voință), care duce la pierderea contactului cu realitatea. Îmbracă numeroase forme clinice, constituind de fapt un grup de afecțiuni cu simptome foarte diverse. Se caracterizează prin disociere mintală, respectiv discordanță afectivă (lipsă de armonie între sentimente și expresia lor), limbaj incoerent, dezorganizat. În unele forme apar idei delirante bizare, delir de grandoare sau de persecuție, halucinații auditive, gîndire accentuat ilogică, afectivitate neadecvată, repliere autistică (retragere în sine și ruperea contactului cu lumea exterioară). Prin tratament adecvat (neuroleptice, psihoterapie, socioterapie) poate fi ținută sub control, permițând bolnavului să-și găsească un anumit echilibru. Psihiatrul german Emil Kraepelin a descris, în 1899, primul simptomele maladiei, distingând-o de psihozele maniaco-depresive.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink