2 intrări

Articole pe această temă:

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂPTĂMẤNĂ, săptămâni, s. f. Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. gener. perioadă de șapte zile consecutive. ◊ (În cultul religiei creștine) Săptămâna Mare (sau a Patimilor) = ultima săptămână înainte de Paște. Săptămâna Luminată (sau Albă) = săptămâna care începe cu duminica Paștelui. Săptămâna Brânzei = prima săptămână din Postul Paștelui, în care Biserica Ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui. ◊ Expr. A fi (sau a intra) în săptămâna oarbă (sau chioară) = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite. ♦ (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități. Săptămâna cărții. ♦ (La pl.) Timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile. – Lat. septimana.

săptămâ sf [At: CORESI, EV. 11 / V: (înv) sept~, (reg) stăm~ / Pl: ~ni, (înv) ~ne / E: ml septimana] 1 Perioadă de șapte zile consecutive care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an, constituind o diviziune calendaristică. 2 (Îs) ~na (cea) mare (sau a Paștilor, a patimilor, (pop) a deniilor, (reg) neagră, a chinului) Ultima săptămână înainte de Paști. 3 (Îs) ~na Paștilor (sau (pop) a sărbătorilor, luminată, (reg) a Paștilor mici, a albilor, a negrilor, a vederii, a Tomii, a blajinilor, a mironosițelor) Săptămâna care începe cu duminica Paștilor. 4 (Îs) ~na albă (sau a brânzei) Prima săptămână din postul Paștilor (în care biserica ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui). 5 (Reg; șîs) ~na nebunilor, a bondrișilor, a ouălor, a peștelui Ultima săptămână înaintea începerii postului Paștilor. 6 (Îs) ~na învârstată (sau, reg, vârstată, a hârții, hârțească, de harți, mistreață, curată, tărcată, a cătărigelor, a clisei, a aicilor) Penultima săptămână înainte de începerea postului Paștilor (în care biserica ortodoxă permite să se mănânce carne, în afară de miercurea și vinerea Si: (reg) cârneleagă, harți. 7 (Reg; îs) ~na cu harți (sau hârțească, papistrită, pestriți a fariseului, a moșilor, de carne, învâstrată) A treia săptămână înainte de începerea postului Paștilor (în care biserica ortodoxă permite să se mănânce carne miercurea și vinerea) Si: harți, cârneleagă. 8-9 (Îljv) Cu ~na (Pe) timp de o săptămână. 10-11 (Reg; îal) De ~ (Care este) de serviciu pe timp de o săptămână. 12 (Îlav) Pe ~ În fiecare (sau în interval de o) săptămână Si: săptămânal (1). 13 (Îlav) Din ~ în ~ sau ~de~ Săptămânal (1). 14 (Îlav) Cu ~nile Timp de mai multe săptămâni. 15 (Îal; pex) Timp (relativ) îndelungat. 16 (Pfm; îe) A fi (sau a intra) în ~na oarbă (sau chioară) Se spune despre cineva care nu-și dă seama de realitate, care acționează pe negândite. 17 (Reg; îe) Este în ~ni Se spune despre o femeie lăuză. 18 (Spc; urmat de determinări de obicei în genitiv) Perioadă de 7 zile consecutive dedicată (în mod oficial) unei anumite activități. 19 (Lpl) Timp nedeterminat, care cuprinde un număr de zile considerat (relativ) mare. 20 (Lpl) Perioadă (destul de) îndelungată. 21 sf Perioadă de cinci (șase) zile lucrătoare consecutive, care începe luni și sfârșește vinerea (sâmbăta).

septămâ sf vz săptămână[1] corectată

  1. În original, incorect tipărit: vz săpătămână LauraGellner

SĂPTĂMẤNĂ, săptămâni, s. f. Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. gener. perioadă de șapte zile consecutive. ◊ (În cultul religiei creștine) Săptămâna Mare (sau a Patimilor) = ultima săptămână înainte de Paști. Săptămâna luminată (sau albă) = săptămâna care începe cu duminica Paștilor. Săptămâna brânzei = prima săptămână din postul Paștilor, în care Biserica ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui. ◊ Expr. A fi (sau a intra) în săptămâna oarbă (sau chioară) = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite. ♦ (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități. Săptămâna cărții. ♦ (La pl.) Timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile. – Lat. septimana.

SĂPTĂMÎ́NĂ, săptămîni, s. f. Perioadă de șapte zile consecutive care se socotește de luni dimineața pînă duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. ext. orice perioadă de șapte zile consecutive. Socoate că într-o săptămînă s-ar putea întoarce. SADOVEANU, N. F. 139. Ușa mare de la cramă Este scoasă din țîțîni, Că-i în toi cules de poamă De vreo două săptămîni. D. BOTEZ, F. S. 90. Am vrut să te cuprind și pentru atîta lucru Ai plîns și n-ai venit la noi o săptămînă. COȘBUC, P. I 173. ◊ (În cultul religiei creștine) Săptămîna mare (sau a patimilor) = ultima săptămînă înainte de paști. De ce nu vă-astîmpărați în mănăstire și să vă căutați de suflet, măcar în săptămîna patimilor?! CREANGĂ, P. 110. Săptămîna luminată (sau albă) = săptămîna care începe în duminica paștilor. Cele 40 de zile, din vinerea săptămînii luminate și pînă joi înainte de rusalii, fac azi în amintirea mea o lacună curioasă. GALACTION, O. I 240. Săptămîna brînzei = prima săptămînă din postul paștilor, în care biserica ortodoxă permite să se mănînce lapte și derivatele lui. ♦ (La pl., nearticulat) Timp nedeterminat, cuprinzînd un număr mare de zile. Săptămîni îndelungi, cu ploi mărunte de toamnă, au început să se scurgă greu în bordeiul de sub piciorul podului alb. C. PETRESCU, S. 51. Te urmărește săptămîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mîni, Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189. ♦ (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile dedicat în mod oficial unei anumite activități. Săptămîna filmului pentru tineretul școlar se organizează la un mare număr de cinematografe. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2861. În cadrul săptămînii prieteniei romîno-sovietice, zilele trecute a avut loc la T. Național un simpozion în cinstea sărbătoririi teatrului sovietic. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 110, 14/3.

săptămână-recórd s. f. Săptămână foarte importantă dintr-un anumit punct de vedere ◊ „În cadrul săptămânii record a muncii patriotice [...] principalele obiective vizează înfrumusețarea străzilor și bulevardelor.” I.B. 1 II 75 p. 1. ◊ „Luni, în numeroase întreprinderi din Capitală, a început o săptămână record a activității productive.” R.l. 8 VII 75 p. 4; v. și 4 XII 79 p. 1 (din săptămână + record)

SĂPTĂMÂNĂ ~i f. 1) Interval de timp egal cu șapte zile succesive (socotit de luni dimineața până duminică seara). 2) Orice perioadă de șapte zile consecutive. ~a poeziei. ~a cărții.~ de muncă numărul zilelor (sau al orelor) lucrătoare din cursul unei săptămâni calendaristice. [ G.-D. săptămânii] /<lat. septimana

Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].

săptămână f. răstimp de șapte zile, de Luni dimineața până Dumineca seara; săptămâna albă (brânzei), cea dinainte de postul Paștilor, când nu se mănâncă decât lapte și brânză; săptămâna luminată, între Paști și Dumineca Tomii; săptămâna mare, cea dinainte de Paști. [Lat. SEPTIMANA].

săptămî́nă f., pl. ĭ (lat. pop. sĕptimani, din cl. septimanus, care cade la șapte ale luniĭ, d. septem, șapte; it. settimana, pv. setmana, fr. semaine, sp. semana). Timp de șapte zile fixate de calendar: anu are 52 de săptămîni, săptămîna are 7 zile (Lunĭ, Marțĭ, Mercurĭ, Joĭ, Vinerĭ, Sîmbătă și Duminică). Timp de șapte zile începînd orĭ de cînd: mă întorn într’o săptămînă. Săptămîna albă, săptămîna brînzeĭ, oŭălor și peșteluĭ, săptămîna care precede postu mare. Săptămîna mare saŭ săptămîna patimilor, săptămîna deniilor, cea care precede Paștele. Săptămîna luminată, săptămîna Pașteluĭ. – Pl. e (Let. 2, 11).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

săptămấnă s. f., g.-d. art. săptămấnii; pl. săptămấni

săptămână s. f., g.-d. art. săptămânii; pl. săptămâni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂPTĂMÂNA CĂRNII s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA CLÍSEI s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA CURÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA DE PRÁGURI s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA HÂRȚII s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA HÂȚEÁSCĂ s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA ÎMPESTRIȚÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.

SĂPTĂMÂNA ÎNVÂRSTÁTĂ s. v. cârneleagă, harți.

arată toate definițiile

Intrare: Săptămâna Negrilor
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Săptămâna Negrilor
plural
  • Săptămânile Negrilor
genitiv-dativ singular
  • Săptămânii Negrilor
plural
  • Săptămânilor Negrilor
vocativ singular
plural
Intrare: săptămână
săptămână substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săptămâ
  • săptămâna
plural
  • săptămâni
  • săptămânile
genitiv-dativ singular
  • săptămâni
  • săptămânii
plural
  • săptămâni
  • săptămânilor
vocativ singular
plural

săptămână

  • 1. Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Socoate că într-o săptămînă s-ar putea întoarce. SADOVEANU, N. F. 139.
      surse: DLRLC
    • Ușa mare de la cramă Este scoasă din țîțîni, Că-i în toi cules de poamă De vreo două săptămîni. D. BOTEZ, F. S. 90.
      surse: DLRLC
    • Am vrut să te cuprind și pentru atîta lucru Ai plîns și n-ai venit la noi o săptămînă. COȘBUC, P. I 173.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Perioadă de șapte zile consecutive.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.2. în religia creștină Săptămâna Mare (sau a Patimilor) = ultima săptămână înainte de Paște.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De ce nu vă-astîmpărați în mănăstire și să vă căutați de suflet, măcar în săptămîna patimilor?! CREANGĂ, P. 110.
        surse: DLRLC
    • 1.3. în religia creștină Săptămâna Luminată (sau Albă) = săptămâna care începe cu duminica Paștelui.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cele 40 de zile, din vinerea săptămînii luminate și pînă joi înainte de rusalii, fac azi în amintirea mea o lacună curioasă. GALACTION, O. I 240.
        surse: DLRLC
    • 1.4. în religia creștină Săptămâna Brânzei = prima săptămână din Postul Paștelui, în care Biserica Ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.5. expresie A fi (sau a intra) în săptămâna oarbă (sau chioară) = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.6. (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Săptămâna cărții.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Săptămîna filmului pentru tineretul școlar se organizează la un mare număr de cinematografe. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2861.
        surse: DLRLC
      • În cadrul săptămînii prieteniei romîno-sovietice, zilele trecute a avut loc la Teatrul Național un simpozion în cinstea sărbătoririi teatrului sovietic. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 110, 14/3.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Săptămână de muncă = numărul zilelor (sau al orelor) lucrătoare din cursul unei săptămâni calendaristice.
      surse: NODEX
    • 1.8. (la) plural Timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Săptămîni îndelungi, cu ploi mărunte de toamnă, au început să se scurgă greu în bordeiul de sub piciorul podului alb. C. PETRESCU, S. 51.
        surse: DLRLC
      • Te urmărește săptămîni Un pas făcut alene, O dulce strîngere de mîni, Un tremurat de gene. EMINESCU, O. I 189.
        surse: DLRLC

etimologie: