Definiția cu ID-ul 762575:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

săptămî f., pl. ĭ (lat. pop. sĕptimani, din cl. septimanus, care cade la șapte ale luniĭ, d. septem, șapte; it. settimana, pv. setmana, fr. semaine, sp. semana). Timp de șapte zile fixate de calendar: anu are 52 de săptămîni, săptămîna are 7 zile (Lunĭ, Marțĭ, Mercurĭ, Joĭ, Vinerĭ, Sîmbătă și Duminică). Timp de șapte zile începînd orĭ de cînd: mă întorn într’o săptămînă. Săptămîna albă, săptămîna brînzeĭ, oŭălor și peșteluĭ, săptămîna care precede postu mare. Săptămîna mare saŭ săptămîna patimilor, săptămîna deniilor, cea care precede Paștele. Săptămîna luminată, săptămîna Pașteluĭ. – Pl. e (Let. 2, 11).