4 intrări

120 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALVA, salvez, vb. I. Tranz. și refl. A scăpa pe cineva sau a reuși să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ◊ Expr. (Tranz.) A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații. A salva aparențele = a da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare.

salva [At: HELIADE, O. I, 210 / Pzi: ~vez, (înv) salv / E: lat salvare, it salvare] 1-2 vtr A izbuti să scoată sau să iasă dintr-o situație critică Si: (îvp) a (se) mântui. 3-4 vtr (Spc) A (se) dezrobi. 5 vt (Îe) A ~ aparența (sau aparențele) A da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă răul lăuntric.

SALVA, salvez, vb. I. Tranz. și refl. A scăpa pe cineva sau a izbuti să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ◊ Expr. (Tranz.) A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații. A salva aparențele = a da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare.

SALVA, salvez, vb. I. Tranz. A scoate (pe cineva sau ceva) dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură. În vremuri d-astea dai încolo și moșii și bani, numai viața să ți-o salvezi. REBREANU, R. II 37. Se lăcomise în speranța unei mari lovituri care să-l salveze, și se încurcase în socoteli în așa fel, încît nu mai vedea nici o ieșire. BART, E. 239. ◊ Expr. A salva situația = a reuși să îndrepți o situație neplăcută, grea, precară. A salva aparențele v. aparență.Refl. La prima mea încercare, ființa aceea s-a apărat ș-a crezut că trebuie să se salveze, rîzînd absolut fără sens. SADOVEANU, O. VIII 636. ◊ Refl. pas. În urma naufragiului unei corăbii... nimic nu s-a putut salva. BART, E. 29.

SALVA vb. I. tr. A scăpa, a scoate (pe cineva sau ceva) din primejdie, din încurcătură etc. ♦ A salva aparențele = a face față; a ascunde realitatea prezentînd numai aspectul voit. ♦ refl. A se scăpa singur dintr-o primejdie. [< lat. salvare, cf. it. salvare].

SALVA vb. I. tr. a scăpa, a scoate din primejdie, din încurcătură etc. ♦ a ~ aparențele = a face față; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. II. refl. a se scăpa singur dintr-o primejdie. (< lat., it. salvare)

A SALVA ~ez tranz. (ființe sau obiecte) A scoate dintr-o situație complicată; a scăpa. ◊ ~ situația a reuși să facă față unei situații grele. /<lat., it. salvare

SALVĂ, salve, s. f. (Mil.) (Serie de) lovituri (de tun, de pușcă) trase simultan din mai multe guri de foc. – Din fr. salve.

SIHLĂ, sihle, s. f. Pădure deasă de copaci tineri; hățiș. [Var.: silhă, țâhlă s. f.] – Din sl. sŭhlĭ.[1] corectat(ă)

  1. În original țîhlă. gall

SILHĂ s. f. v. sihlă.

sahelbe sf vz sihlă[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit incorect: vz sihilă LauraGellner

salbă2 sf vz sihlă[1] corectat(ă)

  1. În original: vz silhă, care te trimite la cuv. sihlă LauraGellner

salvă sf [At: AR (1829), 421/26 / V: (reg) sălburi sfp / Pl: ~ve / E: fr salve, ger Salve] 1 Lovituri de tun sau de pușcă trase simultan, adesea în împrejurări solemne sau festive. 2 Zgomot produs de salvă (1).

sălhă[1] sf vz sihlă

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită incorect: silhă LauraGellner

sălva v vz sovâlta[1] corectat(ă)

  1. În original incorect tipărit: vz sobâlta LauraGellner

săvăi2[1] v vz sovâlta corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: săvăi2 LauraGellner

sâlhă[1] sf vz sihlă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de varianta silhă, consemnată în definiția principală de 2 ori — LauraGellner

sâluă[1] sf vz sihlă corectat(ă)

  1. În original, tipărit greșit: sâlnă. O confirmă definiția principală și ordonarea alfabetică incorectă — LauraGellner

seleherb[1] s vz sihlă

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: selecherb LauraGellner

sihlă sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX / V: selbă (Pl: selbe și selbi), (îrg) silhă, (înv) salbă, (reg) sihelbe[1], sahelbe, săhelbă, săhelbe, săhoalbe, săluă, sehelbă (Pl: sehelbe și sehelbi), sehelbe, selecherb s, silhă[2], sâluă, sârlă, țârlă, țihlă, țilhă, (îvr) silbă, silcă, salhă, sâlvă, (nob) sihlie[3] (A: nct) / Pl: ~le / E: ns cf lat silva] 1 Pădure deasă (de copaci tineri) Si: hățiș, (reg) sihlete, sihliș, sâhlar, sâhlărie, sâhliște, țihloacă. 2 (Zlg; reg; îc) Cocoș-de-~ Cocoș-sălbatic. 3 (Reg) Loc defrișat (pe care au crescut tufișuri). 4 (Mtp; reg) Zână a pădurii. 5 (Trs) Brad (1). 6 (Trs) Molid. 7 (Trs) Pin2. 8 (Reg; îf silhă) Trunchi de copac (cu diametru aproape egal la ambele capete). 9 (Bot; reg; îf silhă) Coada-calului (Hippuris vulgaris). corectat(ă)

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: sihlebe LauraGellner
  2. Variantă tipărită de două ori. Posibil ca una din acestea să fie varianta sâlhă greșit tipărită — LauraGellner
  3. Referința încrucișată recomandă această variantă accentuată: sihlie LauraGellner

sihlebe[1] sf vz sihlă

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: sihelbe LauraGellner

sovâlta vtrp [At: PAMFILE, I. C. 196 / V: ~lca, ~lsi, ~ârzi, ~volca, ~volda, ~volga, ~voli, ~vol~, ~volzi, ~vulga, sobolzi, solva, solvi, somolda, sălva, săvăi, săvolda, sivili, suhol~, sulvulca, suvâlca, suvleca, suvolca, suvolda, suvolga, suvol~, suvulca / Pzi: sovâlt / E: ml *sub-vol(u)tare] (Trs) 1-2 A soage (1-2).

țâhlă[1] sf vz sihlă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

SALVĂ, salve, s. f. (Mil.) (Serie de) lovituri (de tun, de pușcă) trase simultan. – Din fr. salve.

SIHLĂ, sihle, s. f. Pădure deasă de copaci tineri; hățiș. [Var.: silhă, țâhlă s. f.] – Din sl. sŭhlĩ.

SALVĂ, salve, s. f. Serie de focuri trase simultan de mai multe arme. Dintr-o dată o salvă rupea văzduhul. SADOVEANU, O. VI 48. Dacă stăm culcați, salvele se răresc și ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 359. Țevile... se ridicară deodată la ochi, degetele apăsară deodată pe trăgaci și salva de gloanțe umplu cerul cu o răpăială pripită. REBREANU, R. II 254. ◊ Fig. Se suie la tribună emoționat, o salvă de aplauze îl întîmpină. VLAHUȚĂ, O. A. III 65.

SIHLĂ, sihle, s. f. Pădure deasă de copaci tineri. Într-o margină de sihlă Stă mașina la odihnă Sub cetini adăpostită. DEȘLIU, M. 48. În sihlă, țipătul păsărilor sălbatice se îngîna metalic cu ecoul văgăunilor. C. PETRESCU, S. 215. Sihla mută se-nfioară. Speriat dintr-un hățiș, Pui sfios de căprioară A ieșit la luminiș. TOPÎRCEANU, S. A. 23. – Variante: silhă (COȘBUC, P. I 161), țihlă (SADOVEANU, O. III 355) s. f.

SALVĂ s.f. Serie de lovituri, de descărcări ale unei arme de foc. ◊ Salvă de salut = salvă trasă, fără proiectile, în diferite ocazii festive. [< fr. salve, it. salva].

SALVĂ s. f. serie de lovituri trase simultan cu două sau mai multe arme de foc. ♦ ~ de salut = salvă trasă fără proiectile, în diferite ocazii festive. (< fr. salve)

SALVĂ ~e f. mil. Descărcări de pușcă sau de tun trase simultan din mai multe guri de foc. /<fr. salve, germ. Salve

SIHLĂ ~e f. Pădure mică, deasă, cu mulți lăstari tineri și arbuști; hățiș. [G.-D. sihlei; Sil. si-hlă] /cf. lat. silva

salvă f. descărcare de tunuri în semn de onoare sau de bucurie; fig. o salvă de aplauze.

sihlă (silhă) f. Mold. Buc. pădure deasă cu arbuști drepți și subțiri. [V. sâlhă].

* sálvă f., pl. e (fr. salve, d. it. salva). Descărcătură de maĭ multe arme, deodată în onoarea cuĭva saŭ ca exercițiŭ saŭ la bătălie: salve de puștĭ, de tunurĭ. Fig. O salvă de aplauze, o izbucnire de aplauze.

* salvéz v. tr. (lat. it. salvare, fr. sauver). Mîntuĭ, scap, scot din pericul: a salva pe cineva de la naufragiŭ, a salva un bolnav, Hristos a salvat lumea, a salva onoarea. Scuz, fac să fie ĭertat: fondu acesteĭ cărțĭ salvează forma. A salva aparențele, a nu lăsa să ĭasă la iveală părțile urîte.

síhlă f., pl. e (din maĭ raru silhă, var. din *tîhlă, *tîlhă. Cp. cu tihăraĭe și cu ung. szilfa, ulm. Cu vsl. suhlĭ, vreascurĭ, uscăturĭ, din cauza formeĭ silhă, n’are legătură. V. tîlhar). Desiș (hățiș) într’o pădure: de abea putea străbate pin desișu întunecos al uneĭ sihle de carpenĭ tinerĭ (Hogaș, VR. 1914, 4-5, 121). – Mold. -. Și țihlă, mold. țî-. In Trans. vest (Vicĭu) sîlhă, „brad înalt”, la Frîncu „codru”. V. bunget, codru, ciriteĭ, brad.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

salva (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. salvez, 3 salvea; conj. prez. 1 sg. să salvez, 3 să salveze

salva (a ~) vb., ind. prez. 3 salvea

salva vb., ind. prez. 1 sg. salvez, 3 sg. și pl. salvea

salvă (serie de lovituri de tun) s. f., g.-d. art. salvei; pl. salve

sihlă (desp. si-hlă) s. f., g.-d. art. sihlei; pl. sihle

salvă (serie de lovituri de tun) s. f., g.-d. art. salvei; pl. salve

sihlă (si-hlă) s. f., g.-d. art. sihlei; pl. sihle

salvă s. f., g.-d. art. salvei; pl. salve

sihlă s. f. (sil. -hlă), g.-d. art. sihlei; pl. sihle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SALVA vb. 1. v. scăpa. 2. v. elibera. 3. v. scoate. 4. v. mântui.

SALVA vb. 1. a scăpa, (pop.) a (se) izbăvi, a (se) mîntui, (înv.) a (se) hălădui, a (se) litrosi, a (se) milui, a (se) mistui, a (se) rătui. (Cum ai izbutit să te ~ ?) 2. a elibera, a libera, a scăpa, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi, (pop.) a mîntui, (înv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) 3. a scăpa, a scoate, (pop.) a mîntui, (înv.) a mistui. (L-a ~ dintr-un mare necaz.) 4. (BIS.) a (se) izbăvi, a (se) mîntui, a (se) purifica, a (se) răscumpăra, (înv.) a (se) scoate, a (se) scumpăra, a (se) scura, a (se) spăsi, (fig.) a (se) curăța, a (se) spăla. (S-a ~ de păcate.)

SALVĂ s. foc. (~ de artilerie.)

SIHLĂ s. hățiș, (reg.) târșar, (prin Mold. și Bucov.) sihlete. (~ într-o pădure mai bătrână.)

SIHLĂ s. hățiș, (reg.) tîrșar, (prin Mold. și Bucov.) sihlete. (~ într-o pădure mai bătrînă.)

silhă s. v. PIN.[1]

  1. Variantă pentru sihlă LauraGellner

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

salva (salvez, salvat), vb. – A scăpa, a se elibera. Lat. salvare (sec. XIX). – Der. salvă, s. f., din fr. salve; salvator, s. m., din lat. salvator (se.c XIX); salv-conduct, s. n., din fr. sauf-conduit; salvare, s. f. (scăpare; mîntuire; casă de ajutor).

sihlă (-le), s. f. – (Trans., Mold.) Desiș, pădure tînără și deasă. – Var. sîhlă, țihlă, țîhlă, Trans. silhă, sîlhă. Sl. sŭchlĭ „rămuriște” (Candrea). Legătura cu lat. silva (Philippide, Principii, 140; Șeineanu, Semasiol., 148; Tiktin) este improbabilă. – Der. silhui (var. sîlhuietic), adj. (Trans., des, plin de hățișuri); silhiș, s. n. (hățiș); sihlos, adj. (des). Din rom. provine rut. syhlja (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 403; cf. Bogrea, Dacor., IV, 846).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sihlă, sihle, s.f. (reg.) 1. pădure deasă de copaci tineri; hățiș. 2. numele mai multor specii de conifere: brad, molid, pin. 3. (în forma: silhă) trunchi de copac. 4. (în forma: silhă) nume de plantă; coada-calului.

săhelbe, (sehelbe), s.n. – (reg.) Loc defrișat, unde a crescut zmeură, mure, spini; zmeuriș (pe V. Izei și a Vișeului). Tăietură de pădure. Pădure tânără. ♦ (top.) Săhelbe, cătun pe Dealul Prelucilor. – Din selbă „pădure tânără și deasă” (< lat. silva „pădure”) (DEX).

sălhă, sălhe, (silhă, sâlhă), s.f. – (reg.; înv.) Pădure deasă prin care nu poți trece; zmnidă, stuhăt. ♦ (top.) Sâlha, pădure, deal în Botiza și Rozavlea (Vișovan, 2005). „Cuvânt pe cale de dispariție în Maramureș” (idem); Sâlhuță, mlaștină situată sub Vf. Măgura Mică, în Munții Lăpușului (Timur, 2007: 39). – Din silha, sihla (cf. lat. silva) (MDA).

silhă, s.f. – v. sălhă („pădure deasă”).

săhelbe, (sehelbe), s.n. – Loc defrișat, unde a crescut zmeură, mure, spini; zmeuriș (pe v. Izei și a Vișeului). Tăietură de pădure. Pădure tânără. Săhelbe, cătun pe Dealul Prelucilor. – Din selbă „pădure tânără și deasă” (< lat. silva „pădure”).

sălhă, -e, (silhă, sâlhă), s.f. – Pădure deasă prin care nu poți trece; zmnidă, stuhăt. – Din silha, sihla (cf. lat. silva).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SALVA, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în zona muscelelor Năsăudului, la confl. râului Sălăuța cu Someșu Mare; 4.386 loc. (2005). Nod feroviar și rutier. Segmentul de c. f. dintre S. și Vișeu de Jos (jud. Maramureș), în lungime de 61 km, a construit în 1948 cu ajutorul brigăzilor voluntare de tineret. Pomicultură (meri, pruni). Satul S. apare menționat documentar în 1440 cu numele Zalva, ca sat românesc care aparținea districtului Rodna, iar în 1519 este consemnat faptul că S. era condusă de cneazul Toma. Din 1547 apare în documente cu numele actual. Bisericile de lemn Sfinții Apostoli Petru și Pavel (sec. 18) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sec. 18), în satul Runcul Salvei.

Intrare: salva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • salva
  • salvare
  • salvat
  • salvatu‑
  • salvând
  • salvându‑
singular plural
  • salvea
  • salvați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • salvez
(să)
  • salvez
  • salvam
  • salvai
  • salvasem
a II-a (tu)
  • salvezi
(să)
  • salvezi
  • salvai
  • salvași
  • salvaseși
a III-a (el, ea)
  • salvea
(să)
  • salveze
  • salva
  • salvă
  • salvase
plural I (noi)
  • salvăm
(să)
  • salvăm
  • salvam
  • salvarăm
  • salvaserăm
  • salvasem
a II-a (voi)
  • salvați
(să)
  • salvați
  • salvați
  • salvarăți
  • salvaserăți
  • salvaseți
a III-a (ei, ele)
  • salvea
(să)
  • salveze
  • salvau
  • salva
  • salvaseră
Intrare: salvă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salvă
  • salva
plural
  • salve
  • salvele
genitiv-dativ singular
  • salve
  • salvei
plural
  • salve
  • salvelor
vocativ singular
plural
sălburi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sihlă
  • silabație: si-hlă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sihlă
  • sihla
plural
  • sihle
  • sihlele
genitiv-dativ singular
  • sihle
  • sihlei
plural
  • sihle
  • sihlelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F7)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silhă
  • silha
plural
  • silhe
  • silhele
genitiv-dativ singular
  • silhe
  • silhei
plural
  • silhe
  • silhelor
vocativ singular
plural
țilhă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țârlă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
silbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sihlie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sihlebe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seleherb
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sârlă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sâlvă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săluă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălhă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săhoalbe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săhelbe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săhelbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salhă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sahelbe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâhlă
  • țâhla
plural
  • țâhle
  • țâhlele
genitiv-dativ singular
  • țâhle
  • țâhlei
plural
  • țâhle
  • țâhlelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țihlă
  • țihla
plural
  • țihle
  • țihlele
genitiv-dativ singular
  • țihle
  • țihlei
plural
  • țihle
  • țihlelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sehelbă
  • sehelba
plural
  • sehelbe
  • sehelbele
genitiv-dativ singular
  • sehelbe
  • sehelbei
plural
  • sehelbe
  • sehelbelor
vocativ singular
plural
Intrare: sovâlta
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sovâlta
  • sovâltare
  • sovâltat
  • sovâltatu‑
  • sovâltând
  • sovâltându‑
singular plural
  • sovâltă
  • sovâltați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sovâlt
(să)
  • sovâlt
  • sovâltam
  • sovâltai
  • sovâltasem
a II-a (tu)
  • sovâlți
(să)
  • sovâlți
  • sovâltai
  • sovâltași
  • sovâltaseși
a III-a (el, ea)
  • sovâltă
(să)
  • sovâlte
  • sovâlta
  • sovâltă
  • sovâltase
plural I (noi)
  • sovâltăm
(să)
  • sovâltăm
  • sovâltam
  • sovâltarăm
  • sovâltaserăm
  • sovâltasem
a II-a (voi)
  • sovâltați
(să)
  • sovâltați
  • sovâltați
  • sovâltarăți
  • sovâltaserăți
  • sovâltaseți
a III-a (ei, ele)
  • sovâltă
(să)
  • sovâlte
  • sovâltau
  • sovâlta
  • sovâltaseră
sălva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săvăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săvolda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sivili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sobolzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
somolda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovâlsi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovârzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovolca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovolda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovolga
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovolta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovolzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sovulga
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suholta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sulvulca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suvleca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suvolda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suvolga
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suvolta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salva, salvezverb

  • 1. A scăpa pe cineva sau a reuși să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: scăpa
    • format_quote În vremuri d-astea dai încolo și moșii și bani, numai viața să ți-o salvezi. REBREANU, R. II 37. DLRLC
    • format_quote Se lăcomise în speranța unei mari lovituri care să-l salveze, și se încurcase în socoteli în așa fel, încît nu mai vedea nici o ieșire. BART, E. 239. DLRLC
    • format_quote La prima mea încercare, ființa aceea s-a apărat ș-a crezut că trebuie să se salveze, rîzînd absolut fără sens. SADOVEANU, O. VIII 636. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv În urma naufragiului unei corăbii... nimic nu s-a putut salva. BART, E. 29. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A salva aparențele = a da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

salvă, salvesubstantiv feminin

  • 1. (termen) militar (Serie de) lovituri (de tun, de pușcă) trase simultan din mai multe guri de foc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: foc
    • format_quote Dintr-o dată o salvă rupea văzduhul. SADOVEANU, O. VI 48. DLRLC
    • format_quote Dacă stăm culcați, salvele se răresc și ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 359. DLRLC
    • format_quote Țevile... se ridicară deodată la ochi, degetele apăsară deodată pe trăgaci și salva de gloanțe umplu cerul cu o răpăială pripită. REBREANU, R. II 254. DLRLC
    • format_quote figurat Se suie la tribună emoționat, o salvă de aplauze îl întîmpină. VLAHUȚĂ, O. A. III 65. DLRLC
    • 1.1. Salvă de salut = salvă trasă, fără proiectile, în diferite ocazii festive. DN
etimologie:

sihlă, sihlesubstantiv feminin

  • 1. Pădure deasă de copaci tineri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hățiș
    • format_quote Într-o margină de sihlă Stă mașina la odihnă Sub cetini adăpostită. DEȘLIU, M. 48. DLRLC
    • format_quote În sihlă, țipătul păsărilor sălbatice se îngîna metalic cu ecoul văgăunilor. C. PETRESCU, S. 215. DLRLC
    • format_quote Sihla mută se-nfioară. Speriat dintr-un hățiș, Pui sfios de căprioară A ieșit la luminiș. TOPÎRCEANU, S. A. 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.