salep [At: DIONISIE, C. 217 / V: (înv) ~lip sn / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: tc salep] 1 sm (Bot; reg) Poroinic (Orchis mascula). 2 sm (Bot; reg) Untul-vacii (Orchis morio). 3 sn Tubercul uscat al unor specii de popoinic (1), de formă ovală sau brună, cu aspect mucilaginos. 4 sn Feculă alimentară extrasă din salep (3) care se întrebuința ca aliment întăritor (în diferite boli). 5 sn (Pex) Băutură preparată din feculă de salep (3), (miere) și apă. 6 sn (Înv; îs) ~ul morții Otravă.

SALEP, salepuri, s. n. 1. Nume dat tuberculilor uscați ai unor specii de orhidee; p. ext. feculă alimentară extrasă din acești tuberculi, care se fierbe în lapte sau în supă și se dă ca întăritor copiilor și convalescenților. 2. Băutură preparată de orientali din salep (1), miere și apă. Am să vă dau cîte două cești de salep. DELAVRANCEA, H. T. 281. – Variantă: salip (DELAVRANCEA, S. 206) s. n.

salep n. 1. feculă alimentară, extrasă din tuberculele unor orchidee; preparat cu lapte sau cu bulion de carne, salepul constitue o mâncare bună pentru convalescenți; 2. băutură sănătoasă și ușoară, preparată din salep, miere și apă. [Turc. SALEB].

salép n., pl. urĭ (turc. salep, d. ar. sa’leb, sahleb). Un fel de feculă alimentară scoasă din tuberculele unor orhidee, ca poroinicu, untișoru ș.a. Băutură preparată din această feculă amestecată în fertură de carne saŭ în lapte (foarte nutritivă și bună p. covalescențĭ) saŭ numaĭ cu mĭere și apă, ca un fel de limonadă. V. șerbet.

salip sn vz salep

șâlep sn vz șlep¹

șlep⁴ s [At: CV 1950, nr. 3, 34 / Pl: ? / E: nct] (Tip) Clișeu zincografic lung și îngust.

șlep³ sn [At: F (1870), 141 / V: (înv) ~ă sfi / Pl: ? / E: ger Schlepp(e)] (Gmî; rar) Trenă.

șlep¹ sn [At: I. IONESCU, P. 34 / V: (reg) jl~, sl~, șâl~, șlip / Pl: ~uri / E: ger Schlepp (kahn)] 1 Navă (fără autopropulsie) folosită mai ales în navigația fluvială sau pe canale pentru transportul mărfurilor Si: (reg) șaică¹ (3), (rar) șaland (1). 2 (Reg; îf șlip) Plută.

șlepă sf vz șlep³

șlip³ sn vz șlep¹

ȘLEP, șlepuri, s. n. Navă care înaintează cu viteză mică, trasă de un remorcher și care servește la transportarea diferitelor materiale sau mărfuri. Remorcherele de sute de cai putere trec duduind din toate mașinile... În urma lor, un lung convoi de șlepuri, legate două cîte două. BOGZA, C. O. 405. Vechea canonieră «Alexandru cel Bun», c-un șlep la remorcă, ancorase de dimineață. BART, S. M. 71. Dunărea-și croiește matca drept, pare c-ar fi canalizată. Pe lîngă canal se mișcă încet șlepuri mari, încărcate cu lemn. VLAHUȚĂ, O. A. 408.

ȘLEP s. n. navă, cu sau fără propulsie, pentru transporturi de mărfuri pe ape interioare. (< germ. Schlepp/kahn/)

ȘLEP ~uri n. Navă, de obicei remorcată, folosită pentru transportarea marfurilor, mai ales pe apele interne. ~ fluvial. ◊ ~-tanc șlep folosit la transportarea lichidelor. /<germ. Schlepp [Kahn]

șlep n. bastiment fără catarte, servind drept magazin flotant, încarcă mărfuri de transportat pe apă. [Nemț. SCHLEPP(KAHN)].

șlep n., pl. urĭ (d. germ. schlepp-[kahn], adică „luntre tîrîtă”, de unde și bg. šlep și rus. šlĭup, corvetă, și šlĭúpka, șalupă, care corespunde cu ol. sloep. V. șalupă). Bastiment de fer, lat, fără catarge, remorcat de vapoare și care servește la dus marĭ cantitățĭ de marfă. V. ceam.

salep s. n., pl. salepuri

salep s. n., pl. salepuri

salep s. n., pl. salepuri

șlep s. n., pl. șlepuri

șlep s. n., pl. șlepuri

șlep s. n., pl. șlepuri

șlep

SALEP s. (BOT.; Orchis mascula) poroinic, (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, limba-cucului, untul-vacii.

SALEP s. (BOT.; Orchis mascula) poroinic, (reg.) bujor, gemănariță, sculătoare, limba-cucului, untul-vacii.

ȘLEP s. v. coadă, trenă.

ȘLEP s. (MAR.) (rar) ceam, (prin Olt. și Munt.) șaică. (~ remorcat de o navă.)

șlep s. v. COADĂ. TRENĂ.

ȘLEP s. (MAR.) (rar) ceam, (prin Olt. și Munt.) șaică. (~ remorcat de o navă.)

salep s. m. – 1. Poroinic. – 2. Băutură de salep. – Mr. sălepe. Tc. saleb (Șeineanu, II, 310; Ronzevalle 99), cf. ngr. σαλέπι, sb., rus., fr., sp. salep. – Der. salepgiu (var. salepciu, salipgiu), s. m. (persoană care fabrica și vindea salep).

șlep (-puri), s. n. – Remorcă, barcaz care navighează la remorcă. Germ. Schlepp(dampfer) „remorcher” (Borcea 208), cf. oland. sloep și șalupă.