2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALÁRIU, salarii, s. n. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă2. [Var.: (pop) salár s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

salariu sn [At: MAIOR, IST. 260/30 / V: (pop) salar, (înv) salarie sf, ~m, (reg) săl~, șălărie sf / Pl: ~ii / E: lat salarium, fr salaire] Plată2 pe care o primește orice persoană angajată în mod regulat pentru contribuția la desfășurarea unei activități sociale. Si: (pfm) leafă, (iuz) retribuție, (pop) simbrie (3), (înv) hac1 (2), nafaca, năiem.

SALÁRIU, salarii, s. n. Sumă de bani pe care o primește o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă2. [Var.: (pop.) salár s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

SALÁRIU, salarii, s. n. (Și în forma salar) Retribuție pe care o primește cineva regulat pentru munca pe care o prestează undeva în mod permanent; leafă; (învechit) simbrie. În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3. ◊ Salariu brut v. brut. Salariu net v. net. Salariu nominal v. nominal. Salariu real v. real. – Variantă: salar s. n.

SALÁRIU s.n. Retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă (în mod permanent undeva); leafă. [Pron. -riu, var. salar s.n. / < fr. salaire, după lat. salarium].

SALÁRIU s. n. retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă; leafă. (< fr. salaire, lat. salarium)

SALÁRIU ~i n. Plată în bani acordată unui angajat pentru munca prestată; leafă; remunerație; retribuție. [Sil. -la-riu] /<lat. salarium, fr. salaire

salariu n. plată pentru un lucru sau pentru un serviciu.

* saláriŭ n. și (ob.) salár n., pl. e (lat. salarium, solda care se dădea soldaților p. sare, apoĭ „soldă” în general; fr. salaire). Leafă, plată periodică p. serviciĭ.

SALÁR s. n. v. salariu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

salariu [riu pron. rĭu] s. n., art. salariul; pl. salarii, art. salariile (-ri-i-)

saláriu s. n. [-riu pron. -riu], art. saláriul; pl. salárii, art. saláriile (sil. -ri-i-)

salár (= salariu) s. n., pl. salárii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SALÁRIU s. 1. leafă, remunerație, retribuție, (pop. și fam.) simbrie, (înv.) nafaca, năiem, (înv., în Mold.) hac. (Are salariu mare.) 2. câștig, retribuție. (Salariu mediu pe economie...)

SALARIU s. 1. leafă, remunerație, retribuție, (pop. și fam.) simbrie, (înv.) nafaca, năiem, (înv., în Mold.) hac. (Are ~ mare.) 2. cîștig, retribuție. (~ mediu pentru munca în acord global.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SALÁRIU (< fr.; lat. salarium „soldă dată soldaților pentru sare”) s. n. Contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde s. de bază, îndemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri. ◊ S. de bază minim brut pe economie garantat în plată = nivelul minim al s. brut, de obicei lunar, stabilit prin hotărâre a Guvernului, sub care angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul colectiv de muncă. ◊ S. brut = suma totală a s. cuvenit pentru orele de muncă prestate. Cuprinde atât s. net, cât și impozitul pe s. individual, și a contribuțiilor conform legii (pentru fondul de șomaj). ◊ S. net = suma efectivă de bani încasată după scăderea din s. brut a impozitului pe s. individual și a contribuțiilor salariațiilor conform legii. ◊ S. real = cantitatea de mărfuri și servicii de consum care poate fi achiziționată, la un moment dat, cu salariul net.

Intrare: salariu
  • pronunție: salarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salariu
  • salariul
  • salariu‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salariu
  • salariului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
salar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N27)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salar
  • salarul
  • salaru‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salar
  • salarului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
salarie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salarium
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șălariu
șălariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salariu, salariisubstantiv neutru

  • 1. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.