3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALÁR s. n. v. salariu.

salar2, [At: SCL 1968, 35 / Pl: ~i, ~e / E: rs салар, fr salar] 1 smf Persoană care face parte dintr-o populație turcică din nord-estul Chinei. 2 a Care aparține salarilor2 (1). 3 a Privitor la salari2 (1). 4 a Specific salarilor2 (1). 4 a Specific salarilor2 (1).

SALÁRIU, salarii, s. n. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă2. [Var.: (pop) salár s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

salariu sn [At: MAIOR, IST. 260/30 / V: (pop) salar, (înv) salarie sf, ~m, (reg) săl~, șălărie sf / Pl: ~ii / E: lat salarium, fr salaire] Plată2 pe care o primește orice persoană angajată în mod regulat pentru contribuția la desfășurarea unei activități sociale. Si: (pfm) leafă, (iuz) retribuție, (pop) simbrie (3), (înv) hac1 (2), nafaca, năiem.

șălar1 sm [At: MÎNDRESCU, L. P. 49 / Pl: ~i / E: ns cf mg csalárd] (Reg) Înșelător.

șălar2, ~ă a [At: ALR I, 1489/79 / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Reg; d. animale) Vărgat.

SALÁRIU, salarii, s. n. Sumă de bani pe care o primește o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă2. [Var.: (pop.) salár s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium.

SALÁRIU, salarii, s. n. (Și în forma salar) Retribuție pe care o primește cineva regulat pentru munca pe care o prestează undeva în mod permanent; leafă; (învechit) simbrie. În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3. ◊ Salariu brut v. brut. Salariu net v. net. Salariu nominal v. nominal. Salariu real v. real. – Variantă: salar s. n.

SALÁRIU s.n. Retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă (în mod permanent undeva); leafă. [Pron. -riu, var. salar s.n. / < fr. salaire, după lat. salarium].

SALÁRIU s. n. retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă; leafă. (< fr. salaire, lat. salarium)

SALÁRIU ~i n. Plată în bani acordată unui angajat pentru munca prestată; leafă; remunerație; retribuție. [Sil. -la-riu] /<lat. salarium, fr. salaire

salariu n. plată pentru un lucru sau pentru un serviciu.

* saláriŭ n. și (ob.) salár n., pl. e (lat. salarium, solda care se dădea soldaților p. sare, apoĭ „soldă” în general; fr. salaire). Leafă, plată periodică p. serviciĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

salár (= salariu) s. n., pl. salárii

saláriu [riu pron. rĭu] s. n., art. saláriul; pl. salárii, art. saláriile (-ri-i-)

arată toate definițiile

Intrare: salar (persoană)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salar
  • salarul
plural
  • salari
  • salarii
genitiv-dativ singular
  • salar
  • salarului
plural
  • salari
  • salarilor
vocativ singular
  • salarule
  • salare
plural
  • salarilor
Intrare: salariu
  • pronunție: salarĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salariu
  • salariul
  • salariu‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salariu
  • salariului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
salar1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N27)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salar
  • salarul
  • salaru‑
plural
  • salarii
  • salariile
genitiv-dativ singular
  • salar
  • salarului
plural
  • salarii
  • salariilor
vocativ singular
plural
salarie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
salarium
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șălar
șălar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

salariu salar salarie salarium sălariu

  • 1. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri; leafă.
    exemple
    • În socialism, oamenii muncii primesc salarii în funcție de capacitatea lor personală, de gradul de calificare, de greutatea muncii și de condițiile de muncă. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 2/3.
      surse: DLRLC

etimologie: