13 intrări

141 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sa i vz șo

DUMNEASÁ pron. pers. m. și f. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

conj. I. (Ca semn al conjunctivului) Să fii cuminte. II. (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) 1. (Introduce o propoziție subiectivă) E bine să pleci. 2. (Introduce o propoziție predicativă) Pare să fie un om cumsecade. 3. (Introduce o propoziție atributivă) Nu-i mândră să-mi fie dragă. 4. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Puteam chiar să nu mai fiu acuma. 5. (Introduce o propoziție finală) A ieșit să-i întâmpine. 6. (Introduce o propoziție consecutivă) Am râs să leșin. 7. (Introduce o propoziție condițională) Ar fi fost prins să nu fi fugit. III. (În loc. conj.) Măcar să... (introduce o propoziție concesivă) Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să... (introduce o propoziție condiționată) Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să... (introduce o propoziție temporală) Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să... = a) (introduce o propoziție finală) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen; b) (cu valoare copulativă) A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să... = a) (introduce o propoziție modală) A plecat fără să verse o lacrimă; b) (introduce o propoziție concesivă) Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul. – Lat. si.

SĂU, SA, săi, sale, pron. pos., adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când este pronume, când stă, ca adjectiv, pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Pron. pos. (înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia) Costumul meu se aseamănă cu al său. 2. Adj. pos. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește; (la m. sg.) soțul persoanei despre care se vorbește. Au venit ai săi la mine. 4. Adj. pos. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. Dintr-ale sale nu-l poate scoate nimeni.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. Durerea sa. [Reg. și fam., enclitic: -so, -su, -si] – Lat. *seus, *sa (= suus, sua).

ȘA, șei, s. f. 1. Piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul. ◊ Expr. A pune șaua (pe cineva) = a supune, a stăpâni (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă ceva. A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine. 2. Suport triunghiular din piele, din cauciuc sau din material plastic, care se montează pe biciclete, motociclete etc. 3. Os din spinarea găinii. ◊ Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză. 4. Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate; curmătură. Șaua dealului. [Var.: șea s. f.] – Lat. sella.

ȘEA s. f. v. șa.

dumneasa ppl [At: (a. 1591) GCR I, 38/27 / V: domnia sa, (înv) domneai sale[1], domnii sale, domnilor sale, dumilor sale / G-D: ~misale, (S: d-sale) / E: Domnia + sa] 1 (Înv; pus înaintea numelor proprii, a numelor ce indică titluri, ranguri boierești) Arată reverența. 2 (Înv) Pronume de politețe pentru persoana a treia. corectată

  1. Accentuarea variantei nu corespunde accentuării cuvântului-titlu domneai sale. — Ladislau Strifler

c [At: CORESI, EV. 47 / V: (înv) se / E: ml si] Exprimă: 1 Enunțarea posibilității realizării unei stări, unei acțiuni etc. independent de actualizarea formală a faptului cu care se află în legătură Să auzim propunerea. 2 Precedat, explicit sau implicit de „ca”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc. enunțată ca dezvoltare explicativă, precizând la ce se referă exprimarea formală a unui act de declarație, de voință, de îndemn etc. Îl sfătui să se ducă la întâlnire. 3 Precedat, explicit sau implicit, de „pentru ca” ori explicit de „ca” precedat subînțeles de „pentru”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., enunțată ca dezvoltare explicativă precizând finalitatea care justifică un anumit fapt A venit să controleze instalația. 4 Precedat explicit de „în loc ca” ori de „în loc” urmat subînțeles de „ca”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., enunțată ca dezvoltare explicativă precizând ce se anulează sau este anulabil prin petrecerea în schimb a unui alt fapt evaluat ca opus, contrar etc în conjunctura dată În loc să citească, se plimbă. 5 Precedat de „decât” comparativ, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., enunțată ca dezvoltare explicativă precizând ce nu este indicat sau acceptat prin confruntare cu un fapt evaluat ca preferabil în conjunctura dată Decât să te văd așa, mai bine plec. 6 Precedat de „decât” restrictiv, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., enunțată ca dezvoltare explicativă precizând ce se manifestă în exclusivitate, adesea cu valoare de excepție, într-o conjunctură în care actualizarea unei alte probabilități este negată N-ai decât să plângi. 7 Posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc. în contexte în care este enunțată ca dezvoltare explicativă precizată retrospectiv Era bine să fi venit. 8 (Înv) Presupunerea realizării unei stări, unei acțiuni etc. Si: dacă Spune-mi să ești tu râmlean. 9 Precedat, explicit sau implicit, de „chiar”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., presupusă ca ipoteză argumentativă menită reliefării faptului că, în ciuda existenței unor condiții necesare pentru ceva, acestea nu vor atrage efectul scontat Să fi fost și eu acolo, tot se întâmpla asta. 10 Precedat, explicit sau implicit, de „pentru ca” ori de „ca” precedat subînțeles de „pentru”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., presupusă ca deducție logică din existența unui fapt indicat ca premisă justificativă Nu are suficiente motive să-l pedepsească. 11 Precedat, explicit sau implicit, de „încât”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc. este presupusă ca rezultat necesar al condițiilor particulare pe care le prezintă un anumit fapt Nu sunt așa de rău încât să te cert. 12 Precedat, explicit sau implicit, de „de”, posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc., presupusă ca urmare a influenței exercitate de un anumit fapt Era frumoasă să nu-ți crezi ochilor. 13 Posibilitatea realizării unei stări, unei acțiuni etc. în contexte în care este presupusă retrospectiv, ca urmare a unui fapt Se strecurase fără să-l fi văzut cineva.

săiși[1] aps vz său1 corectată

  1. În original, incorect accentuat: iși LauraGellner

său1, sa [At: COD. VOR. 28/6 / V: (înv) săiși / Pl: săi, sale / N: (enclitic, m) -său, (pop) -so, -su / E: ml *seus] 1 pps Înlocuiește numele obiectului posedat de cel despre care se vorbește înlocuind, totodată, și numele acestuia Maria îi apucă mâna într-a sa. 2 pps (La masculin singular) Indică lucrurile personale, proprietatea, avutul, partea persoanei despre care se vorbește Hristos al său tuturor împarte, daruri dând tatălui. 3 pps (La feminin plural) Indică ocupația, îndeletnicirile, treburile, preocupările, părerile etc. persoanei despre care se vorbește, înlocuind totodată și numele acestora Nu-și îngrijește singur de-ale sale. 4 pps (Îe) A se ține de ale sale A-și vedea de treabă. 5 pps Indică pe soțul, respectiv soția persoanei despre care se vorbește Al său a murit!. 6 pps (La masculin plural) Indică familia, rudele, persoanele apropiate ale celui despre care se vorbește sau membrii grupului din care acesta face parte, înlocuind totodată și numele acestora Sosește la ai săi. 7 pps (Înv; sudat cu pronumele reflexiv în forma neaccentuată „-și”, așezat enclitic) Ei întoarseră-se între ai săi. 8 aps Care aparține celui despre care se vorbește. 9 aps Indică posesiunea Casa sa. 10 aps Indică apartenența Și-și legă picioarele sale. 11 aps (Îlav) După ființa sa În esență, în fond. 12 aps Determină abstracte, acțiuni, fenomene etc. legate de cel despre care se vorbește Libertatea omului este pricina măreției și mizeriei sale. 13 aps Indică dependența, în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de cel despre care se vorbește Îi cheamă pe frații săi. 14 aps Precedat de cuvinte care indică determinații, formează construcții folosite ca termeni de referință pentru persoanele de rang înalt Măria sa. 15 aps (Pop; la feminin singular, preluând flexiunea substantivului) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gânguritul nevesti-si. 16 aps (Pop) În construcție cu pronumele personal „el” la forma de genitiv care dublează semantic valoarea adjectivului Mă-sa lor, soru-mea, l-a apucat pe Ghiță în brațe. 17 aps (În legătură cu unele nume de colectivități de ținuturi etc. raportul de dependență se analizează invers) Întoarseră-se ... în cetatea sa. 18 aps (Cu valoare subiectivă) Care este spus, făcut, realizat, săvârșit, folosit, obținut de persoana despre care se vorbește Fieștecare va aduce faptele sale. 19 aps (Cu valoare obiectivă) Care este spus, făcut, realizat, săvârșit, folosit, obținut în legătură cu persoana despre care se vorbește Nimeni nu are grija sa.

șa1 i [At: A II, 17 / E: fo] (Reg) Cuvânt cu care se alungă caprele.

șa3 sf [At: PALIA (1581), 88/4 / V: (reg) ~lă (Pl: ~le, șăli, șeie, șele), ~uă (Pl: -ue, șeuri), șea (Pl: șele, șeli), șea (Pl: șele, ~uări) / Pl: (1-22) șei, (23-32) ~le, (reg) șele, șeli / G-D: sg șeii, (pop) șelei, șelii / E: ml sella] 1 Piesă de harnașament din piele (sau din lemn), fixată pe spinarea calului, pe care stă călărețul Si: (reg) tarniță. 2 (Pfm; îe) A fi cal de ~ A munci pentru alții. 3 (Pfm; îe) A bate șaua (ca) să (se) priceapă (sau înțeleagă) iapa (sau calul) A face aluzie la ceva. 4 (Pfm; îe) A vorbi din ~ A vorbi autoritar. 5 (Pfm; îae) A vorbi arogant. 6 (Pfm; îae) A vorbi cu siguranță de sine. 7 (Pfm; îe) A pune ~ua (pe cineva) sau a-i pune (cuiva) ~ua A stăpâni (pe cineva). 8 (Pfm; îae) A exploata (pe cineva). 9 (Pfm; îae) A constrânge (pe cineva) să facă ceva. 10 (Pop; îe) A scoate (pe cineva) din ~ A lipsi (pe cineva) de un avantaj. 11 (Pop; îae) A deposeda (pe cineva) de un bun. 12 (Pfm; îe) Ia ~ua la spinare! Pleacă! 13 (Pfm; îe) A lua ~ua de pe cal A lua o hotărâre. 14 (Reg; șîs ~ de povară, ~ de măgar) Șa3 (1) mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari și pe catâri Si: samar. 15 (Pan) Parte a bicicletei, a motocicletei etc. formată dintr-un mic suport (triunghiular) pe care se stă. 16 (Reg; pan) Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate, cu care formează un ansamblu Si: (reg) curmătură (2). 17 (Reg) Scaun la coșul de la moară. 18 (Reg) Olan. 19 (Olt) Schimbător la plug. 20 Canal orizontal din beton armat, construit pentru aerisirea unei celule de siloz. 21 (Atm; pop; îs) ~ua turcească Scobitură în osul sfenoid, în care se află situată hipofiza. 22 (Reg; îs) ~ua casei Grindă care formează coama scheletului unui acoperiș de casă țărănească Si: (reg) coamă. 23 (Mpl; cu valoare de sg) Parte a spinării calului pe care se pune șaua3 (1). 24 (Pex; mpl; cu valoare de sg) Spinare la animale Si: (reg) șaucă (1). 25 (Trs; Buc; prc; mpl; cu valoare de sg) Greabăn (1). 26 (Pan; mpl; cu valoare de sg) Parte a spinării din jurul regiunii lombare a coloanei vertebrale la om. 27 (Reg; pex; mpl; cu valoare de sg) Spinare la om. 28 (Reg; prc; mpl; cu valoare de sg; îf șală) Șold1 (1). 29 (Atm; pop; mpl; cu valoare de sg; șîs ~lele ale mici, ~lele la încingătoare, ~ua corpului, ~ua picioarelor) Sacrum. 30 (Pop; mpl; cu valoare de sg; îs) Încheietura (sau crucea) șalelor Locul unde se îmbină extremitățile oaselor de la șale (26). 31 (Pfm; mpl; cu valoare de sg; îe) A i se lipi (cuiva) buricul (sau burta) de ~le A fi foarte slab. 32 (Pfm; mpl; cu valoare de sg; îae) A fi înfometat.

DUMNEASÁ pron. pers. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

arată toate definițiile

Intrare: Sa
nume propriu (I3)
  • Sa
Intrare: sa
sa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dumneasa
dumneasa pronume personal
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P53)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • dumneasa
  • dumneasa
plural
  • dumnealor
  • dumnealor
genitiv-dativ singular
  • dumisale
  • dumisale
plural
  • dumnealor
  • dumnealor
domnia-sa pronume personal
adjectiv feminin compus
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domnia-sa
plural
  • domniile-sale
genitiv-dativ singular
  • domniei-sale
plural
  • domniilor-sale
vocativ singular
plural
domneai sale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domnia sa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domnii sale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: maică-mea (-ta, -sa)
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maică-mea
plural
genitiv-dativ singular
  • maică-mii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maică-ta
plural
genitiv-dativ singular
  • maică-tii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maică-sa
plural
genitiv-dativ singular
  • maică-sii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mamă-ta (-sa)
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mamă-sa
plural
genitiv-dativ singular
  • mamă-sii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mamă-ta
plural
genitiv-dativ singular
  • mamă-tii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mă-sa
plural
genitiv-dativ singular
  • mă-sii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mă-ta
plural
genitiv-dativ singular
  • mă-tii
plural
vocativ singular
plural
Intrare:
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • să
Intrare: său (adj.)
său3 (adj.) adjectiv posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • său
  • sa
plural
  • săi
  • sale
genitiv-dativ singular
  • său
  • sale
plural
  • săi
  • sale
săiși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: său (pron.)
său1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • său
  • sa
plural
  • săi
  • sale
genitiv-dativ singular
  • său
  • sale
plural
  • săi
  • sale
Intrare: soră-mea (-ta, -sa)
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soră-mea
plural
genitiv-dativ singular
  • soră-mii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soră-ta
plural
genitiv-dativ singular
  • soră-tii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soră-sa
plural
genitiv-dativ singular
  • soră-sii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: șa
șa1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F161)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șa
  • șaua
plural
  • șei
  • șeile
genitiv-dativ singular
  • șei
  • șeii
plural
  • șei
  • șeilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F153)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șea
  • șeaua
plural
  • șele
  • șelele
genitiv-dativ singular
  • șele
  • șelei
plural
  • șele
  • șelelor
vocativ singular
plural
șa2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F155)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șa
  • șaua
plural
  • șele
  • șelele
genitiv-dativ singular
  • șele
  • șelei
plural
  • șele
  • șelelor
vocativ singular
plural
Intrare: taică-meu
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-meu
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-meu
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-tău
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-tău
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taică-său
plural
genitiv-dativ singular
  • taică-său
plural
vocativ singular
plural
Intrare: tată-meu / -tău / -său
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tată-meu
plural
genitiv-dativ singular
  • tată-meu
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tată-tău
plural
genitiv-dativ singular
  • tată-tău
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tată-său
plural
genitiv-dativ singular
  • tată-său
plural
vocativ singular
plural
Intrare: tătâne-meu
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătâne-meu
plural
genitiv-dativ singular
  • tătâne-meu
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătâne-tău
plural
genitiv-dativ singular
  • tătâne-tău
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătâne-său
plural
genitiv-dativ singular
  • tătâne-său
plural
vocativ singular
plural

dumneasa domnia-sa domneai sale domnia sa domnii sale

  • 1. popular Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular.
    exemple
    • Puneți mîna copii, pe jupînul ista și începeți a-l blăstăma cum îți ști voi mai bine, ca să-i placă și dumisale. CREANGĂ, P. 59.
      surse: DLRLC
    • A căutat să explice ce caută dumneasa printre noi. GALACTION, O. I 25.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Domnia + sa
    surse: DEX '98 DEX '09

mamă-ta (-sa) mamă-sa mă-sa mă-ta

  • 1. Mama ta (sa).
    surse: Scriban

etimologie:

  • 1. Este folosit ca semn al conjunctivului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Să fii cuminte.
      surse: DEX '09
    • Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230.
      surse: DLRLC
    • Unde să se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde să scoată ea un cuvînt de pîră sau de zîzanie? Unde să calce ea cuvîntul bucătăresei și să se amestece în becisniciile celorlalți? ISPIRESCU, L. 309.
      surse: DLRLC
    • Bun lucru, bade, cu plugul! – Să trăiești, mîndră, cu prînzul! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 379.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Este folosit în alcătuirea formelor familiare și populare de viitor.
      exemple
      • Dacă țara o să se ridice ca acum cîțiva ani fără legătură de la om la om, fără legătură de la sat la sat, fără conducere și fără plan, o să se întîmple la fel. STANCU, D. 286.
        surse: DLRLC
      • Cred că ai să izbutești. ISPIRESCU, L. 5.
        surse: DLRLC
      • Acela are să te ducă la împărăție. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • Știu c-ai să-mi pui înainte prieteșugul cel mare. CONACHI, P. 86.
        surse: DLRLC
  • 2. Este folosit ca semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Introduce o propoziție subiectivă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • E bine să pleci.
        surse: DEX '09
      • Îmi vine greu să-l ascult și-mi vine și mai greu să nu-l ascult. STANCU, D. 355.
        surse: DLRLC
      • Mai bine să te ia pe tine dracul de o mie de ori decît să rămîie vulpea fără coadă. ODOBESCU, S. III 47.
        surse: DLRLC
      • Așa-mi vine cîteodată Să mă sui la munți cu piatră... Așa-mi vine uneori Să mă sui la munți cu flori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 201.
        surse: DLRLC
      • Nu e bine ca omul să fie singur.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Introduce o propoziție predicativă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pare să fie om de înțeles. Seamănă să fie om cumsecade. A ajuns să moară de foame.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Introduce o propoziție atributivă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Tată, a venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit. ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • Pe Murăș și pe Cîmpie Nu-i mîndră să-mi placă mie, Pe Murăș și pe Tîrnavă Nu-i mîndră să-mi fie dragă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24.
        surse: DLRLC
    • 2.4. Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • Ce-a făcut moș Gheorghe? A vrut să-și ia înapoi pămîntul și de la un vecin și de la celălalt. MIHALE, O. 121.
        surse: DLRLC
      • Puteam chiar să nu mai fiu acuma. SADOVEANU, O. II 231.
        surse: DLRLC
      • Urmărind pe ceruri limpezi cum plutește-o ciocirlie, Tu ai vrea să spui să ducă către dînsul o solie, Dar ea zboară. EMINESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
      • Eu nu îți cei în parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu a mulțimii aș vrea să o unesc. ALEXANDRESCU, M. 6.
        surse: DLRLC
      • Poruncitu-mi-a mîndra Pe un pui de rîndunea Să mă duc pînă la ea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 132.
        surse: DLRLC
      • Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Destul, boieri! [zise Lăpușneanul] Întoarceți-vă și spuneți celui ce v-au trimis, ca să se ferească să nu dau peste el. NEGRUZZI, S. I 140.
        surse: DLRLC
    • 2.5. Introduce o propoziție finală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 9 exemple
      exemple
      • [Neagu] se întoarse să controleze cîrma. BART, E. 397.
        surse: DLRLC
      • Unchiașul... a ieșit să-i întîmpine. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • În aerul nopții Făt-Frumos își spălă fața în baia de lacrimi, apoi, învălindu-se în mantaua ce i-o țăsusă din raze de lună, se culcă să doarmă în patul de flori. EMINESCU, N. 29.
        surse: DLRLC
      • Oltule, Oltețule, Secați-ar pîraiele, Să crească dudaiele, Să trec cu picioarele. ALECSANDRI, P. P. 284.
        surse: DLRLC
      • Se duse în grajdurile împărătești, unde erau cei mai frumoși armăsari... ca să-și aleagă unul. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • [Lupul] unge toți păreții cu sînge, ca să facă și mai mult în ciuda caprei. CREANGĂ, P. 25.
        surse: DLRLC
      • Tot orașul Chișinăului se adunase, ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35.
        surse: DLRLC
      • Frunză verde mărăcine, Du-mă, bade, și pe mine Unde mergi în țări străine; Fă-mă peană-n clopul tău, Ca să te umbresc mereu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 63.
        surse: DLRLC
      • neobișnuit Își va pune toate puterile, cum să-și sfîrșească slujba. ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
    • 2.6. Introduce o propoziție consecutivă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Am râs să leșin.
        surse: DEX '09
      • Cam pe la amiază deodată s-a schimbat vremea cea frumoasă într-o vijelie cumplită, să răstoarne brazii la pămînt, nu altăceva. CREANGĂ, A. 30.
        surse: DLRLC
      • S-au făcut ca ceara albă fața roșă ca un măr Și atîta de subțire, să o tai c-un fir de păr. EMINESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
      • Se răpezi... de să-l facă mici fărîmi. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
      • Un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • E prea frumos, ca să fie adevărat.
        surse: DLRLC
    • 2.7. Introduce o propoziție condițională.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Să fi dat mii de mii de lei, nu găseai fir de mac printre năsip sau fir de năsip printre mac. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • Fugarul Bogdan ar fi fost extradat să nu fi fugit din Polonia. HASDEU, I. V. 24.
        surse: DLRLC
      • Pădurice, deasă ești, Mîndra mea, departe ești; Dar să știu că te-aș vedea, Păduricea o-aș tăia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 128.
        surse: DLRLC
      • Duce-m-aș, să am putere. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48.
        surse: DLRLC
  • 3. locuțiune conjuncțională Măcar să... (introduce o propoziție concesivă).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trebile care ți le-oi face eu nu le-a face altul, măcar să fie cu stea în frunte. CREANGĂ, P. 152.
      surse: DLRLC
    • Nu mă duc, mamă; nu mă duc la Socola, macar să mă omori. CREANGĂ, A. 119.
      surse: DLRLC
  • 4. locuțiune conjuncțională Numai să... (introduce o propoziție condițională).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Îți poate fi de folos, numai să vrea. DELAVRANCEA, V. V. 219.
      surse: DLRLC
  • 5. locuțiune conjuncțională Până să... (introduce o propoziție temporală).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pînă să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă. CREANGĂ, P. 186.
      surse: DLRLC
    • Până să ajungă el, fata ajunsese acasă.
      surse: DEX '09
  • surse: DLRLC
  • 7. locuțiune conjuncțională (Să) nu (care) cumva .
    surse: DLRLC
  • 8. locuțiune conjuncțională Pentru ca să... (introduce o propoziție finală).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen.
      surse: DEX '09
    • Nu era ziuă în care... să nu fi mers măcar de zece ori la straturi, pentru ca să vadă dacă nu erau răsărite semințele. SLAVICI, N. I 22.
      surse: DLRLC
  • 9. locuțiune conjuncțională Pentru ca să... (are valoare copulativă).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 10. locuțiune conjuncțională Fără să... (introduce o propoziție modală).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • A plecat fără să verse o lacrimă.
      surse: DEX '09
    • Gingașa copilă ceti răvașul... fără să verse măcar o lacrimă. NEGRUZZI, S. I 25.
      surse: DLRLC
  • 11. locuțiune conjuncțională Fără să... (introduce o propoziție concesivă).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

său (adj.) săiși

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cartea sa.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Într-o zi a publicat în «Ziarul său» o informație cam pripită. VLAHUȚĂ, O. A. 262.
      surse: DLRLC
    • Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.
      surse: DLRLC
  • 2. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 8 exemple
    exemple
    • Nepătrunsă îi rămînea taina care va fi silit-o odinioară pe această soră a sa să îmbătrînească fecioară cu cosița albă. C. PETRESCU, S. 127.
      surse: DLRLC
    • Avea o presimțire vagă că sora sa are să-i spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 253.
      surse: DLRLC
    • Se mînie foc Scaraoțchi și se duse să-i caute. Și-i striga pe supușii săi în tot feliul. ȘEZ. XVIII 153.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Nevastă-sa e una blondă cu părul creț. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 132.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) În privința banilor, era de-o delicatețe extremă cu fiu-său. VLAHUȚĂ, O. A. 283.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel a toate văzători. CREANGĂ, P. 7.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Casa soacră-sei.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gunguritul nevesti-si. GALAN, B. I 56.
      surse: DLRLC
  • 3. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Durerea sa.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Veverița pusese frîu neobositei sale zburdălnicii. HOGAȘ, M. N. 172.
      surse: DLRLC
    • Dacă vă închipuiți că tînărul... și-a mai pierdut din aerele sale de erou, vă înșelați amar. VLAHUȚĂ, O. A. 262.
      surse: DLRLC
    • Mai pune la socoteală că și Trăsnea era înaintat în vîrstă, bucher de frunte și tîmp de feliul său. CREANGĂ, A. 89.
      surse: DLRLC
    • În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte. EMINESCU, O. I 133.
      surse: DLRLC
    • Șeful luase dispoziția ca, în ajunul plecării sale, automobilul... să fie băgat într-un atelier. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 21.
      surse: DLRLC
    • Răspunsul său prea sigur face o impresie ciudată avocatului. CARAGIALE, O. I 358.
      surse: DLRLC

etimologie:

său (pron.)

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia.
    exemple
    • Costumul meu se aseamănă cu al său.
      surse: DEX '09
    • Gospodărie ca a sa nu are nimeni.
      surse: DLRLC
  • 2. masculin (la) plural Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Au venit ai săi la mine.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • El găsi de cuviință să spuie și alor săi ceea ce era să se întîmple fiului lor. ISPIRESCU, L. 98.
      surse: DLRLC
    • Spăriet, galbăn ca ceara și cu un pic de suflet, sosește la ai săi. ȘEZ. XII 65.
      surse: DLRLC
    • 2.1. masculin (la) singular Soțul persoanei despre care se vorbește.
      surse: DEX '09
    • 2.2. Indică dependența, legătura de filiație, de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.
      exemple
      • Feciorul de împărat care nu mai era al său. ISPIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 3. feminin (la) plural Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Așa crede poporul, și dintre ale sale e greu a-l scoate. MARIAN, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Care este propriu, caracteristic persoanei despre care se vorbește.
      exemple
      • Viața mea nu seamănă cu a sa.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie popular A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

soră-mea (-ta, -sa) soră-ta soră-sa

  • În trăsură am stat... cu mama și cu soră-mea. SAHIA, N. 55.
    surse: DLRLC
  • Se vede că a avut vro ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
    surse: DLRLC

etimologie:

șa șea

  • 1. Piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: șeluță attach_file 5 exemple
    exemple
    • Descălecară, își îngrijiră caii, dar șeile nu le luară de pe ei. SADOVEANU, O. I 135.
      surse: DLRLC
    • Se suie în pod și coboară de acolo un căpăstru, un frîu, un bici și o șa. CREANGĂ, P. 194.
      surse: DLRLC
    • Se avîntă pe șaua calului și plecă în lume. EMINESCU, N. 13.
      surse: DLRLC
    • Pe cai iuți ca rîndunele, Fără frîie, fără șele. ALECSANDRI, P. II 14.
      surse: DLRLC
    • (În formule stereotipe din basme) Am încălecat iute pe-o șa și-am venit de v-am spus povestea așa. CREANGĂ, P. 34.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A bate șaua (ca) să priceapă (sau înțeleagă) iapa.
      surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A pune șaua (pe cineva) = a supune, a stăpâni (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. expresie A vorbi din șa = a vorbi de sus, cu siguranță de sine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. expresie A se ține tare în șa = a fi stăpân pe situație; a fi sigur de ceva.
      surse: NODEX
  • 2. Suport triunghiular din piele, din cauciuc sau din material plastic, care se montează pe biciclete, motociclete etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3. Os din spinarea găinii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Spatele găinii se numesc șea. La CADE.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Șaua turcească = scobitură în grosimea osului sfenoid, în care se află situată glanda hipofiză.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 4. Formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: curmătură deșilătură attach_file un exemplu
    exemple
    • Sus, pe șaua dealului, a fost zidită mîndră cetate din Synope. BART, S. M. 21.
      surse: DLRLC

etimologie: