33 de definiții pentru sărciner salcier sarceriu sarcier sarcinar sarciner sălcer sălceriu sălcier sălciner sălcineriu sărcel sărcer sărceriu sărcier sărcieriu sărcinar sărcinel sărcineriu sărcinier (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂRCINÉR, sărcinere, s. n. Prepeleac de care ciobanii își atârnă hainele, vasele, săculețele cu brânză puse la scurs etc. – Sarcină + suf. -ar.
sărciner [At: DDRF / V: salcier, sarceriu, sarcier, sarcinar, sar~, ~sălcer, sălceriu, sălcier, săl~, sălcineriu, ~iu, ~el, ~nar, ~nier, ~ier, ~ieriu (Pl: ~ieri), ~cel, ~cer, ~ceriu, sercer, sercier sn / Pl: ~e, (rar, m) ~i / E: sarcină + -ar] 1 sn Par1 lung (și gros) înfipt în pământ, făcut dintr-un trunchi de copac (mai tânăr) cu crengile retezate până aproape de tulpină, de care se atârnă, la țară, diverse obiecte gospodărești ca să se scurgă, să se usuce etc. Si: prepeleac, (reg) par1, olar, sărcior (1). 2 sn (Spc; îf sălcier, sărcier, sărcieriu, sercier) Lemn fixat vertical pe plută, de care plutașii își agață hainele sau alte obiecte. 3 (Pan) Nume dat unor obiecte asemănătoare ca formă cu sărcinerul (1) și care au diverse întrebuințări. 4 sn (Trs; Buc; pan) Trunchi de copac (mai tânăr) cu crengile retezate, înfipte în pământ, pe care se clădește claia de fân. 5 sn (Trs; îf sălcer, sălceriu) Claie mică de fân. 6 sn (Trs; pan) Fiecare dintre prăjinile legate câte două cruciș, care se așază (împotriva vântului) de o parte și de alta a clăii de fân. 7 sn (Olt; pan) Arac pentru susținut fasolea. 8 sn (Reg; îf sălcer) Par1 la gard. 9 sm (Trs; îf sărcinar, sarcinar) Persoană care transportă o greutate, o sarcină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRCINÉR, sărcinere, s. n. Prepeleac de care ciobanii își atârnă hainele, vasele, săculețele cu brânză puse la scurs etc. – Sarcină + suf. -er.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SĂRCINÉR, sărcinere, s. n. Prepeleac pe care ciobanii își atîrnă hainele, vasele, săculețele cu brînză pusă la scurs etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărcinér și sălcinér n., pl. e (d. sarcină). Trans. Prepeleac, cracă înfiptă în pămînt în care cĭobaniĭ îșĭ pun oalele și zăgîrnele ca să se scurgă. Cuĭer. – În Suc. sărcier.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
salcier sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sarceriu sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sarcier sm vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sarcinar sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sarciner sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălcer sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălceriu sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălcier sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălciner sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălcineriu sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărcel sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărcer[1] sn vz sărciner corectată
- Variantă neconsemnată în definiția principală. În original, tipărită greșit: săcer. O confirmă ordonarea alfabetică — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărceriu sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărcier sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărcieriu sn vz sărciner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||