17 definiții pentru sărătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRĂTÚRĂ, (2, 3) săraturi, s. f. 1. Faptul de a fi sărat; sare conținută de ceva. 2. Teren bogat în săruri minerale solubile, cu fertilitate scăzută; p. ext. pășune care se întinde pe un astfel de loc. 3. Mâncare preparată cu (prea multă) sare; aliment conservat cu sare. – Săra + suf. -ătură. Cf. lat. salatura.

SĂRĂTÚRĂ, sărături, s. f. 1. Faptul de a fi sărat; sare conținută de ceva. 2. Teren bogat în săruri minerale solubile, cu fertilitate scăzută; p. ext. pășune care se întinde pe un astfel de loc. 3. Mâncare preparată cu (prea multă) sare; aliment conservat cu sare. – Săra + suf. -ătură sau lat. salatura.

SĂRĂTÚRĂ, sărături, s. f. 1. Faptul de a fi sărat; sarea conținută de ceva. Sărătura și acritura bucatelor să coclește lesne de aramă. PISCUPESCU, O. 195. 2. Teren bogat în săruri minerale solubile în apă; p. ext. pășune care se întinde pe un astfel de loc. Pămîntul moșiei, în partea despre Prut, este năsipos; iar în celelalte părți este lutos, avînd multe sărături. I. IONESCU, D. 351. 3. (La pl.) Nume dat unor alimente (în special pește) conservate cu sare.

SĂRĂTÚRĂ ~i f. 1) Produs alimentar (pește, carne, brânză, legume etc.), conservat prin sare. 2) peior. Mâncare în care s-a pus prea multă sare. /a săra + suf. ~ătură

sărătură f. carne sărată, pește sărat. [Lat. SALITURA].

sărătúră f., pl. ĭ (d. sărat). Lucru sărat, ca: apă sărată (slatină), pămînt sărat (după cum se crede, clisos și impropriŭ agriculturiĭ), mîncare sărată (conserve de carne, de pește, murăturĭ ș.a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sărătúră s. f., g.-d. art. sărătúrii; (terenuri, alimente) pl. sărătúri

sărătúră s. f., g.-d. art. sărătúrii; (terenuri, alimente) pl. sărătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂRĂTÚRĂ s. 1. (pop. și fam.) slatină. (Ce e cu ~ asta de mâncare?) 2. (înv. și reg.) slatină. (Terenuri fertile și ~i.)

SĂRĂTÚRĂ s. v. saramură, sărare, sărat.

sărătu s. v. SARAMURĂ. SĂRARE. SĂRAT.

SĂRĂTU s. 1. (pop. și fam.) slatină. (Ce e cu ~ asta de mîncare?) 2. (înv. și reg.) slatină. (Terenuri fertile și ~.)

SĂRĂTURĂ-RÓȘIE s. v. brâncă.

sărătură-roșie s. v. BRÎNCĂ.


Dicționare enciclopedice

Encyclopedic definitions

SĂRĂTÚRĂ (< săra) s. f. 1. Faptul de a fi sărat; p. ext. sarea conținută de ceva. ♦ Aliment (prea) sărat; spec. (la pl.) aliment conservat în sare. 2. Denumire generică a solurilor care au un conținut ridicat de săruri solubile în orizontul superior sau depuneri (eflorescențe) de săruri la suprafață. Se disting s. marine (formate pe litoral, sub acțiunea valurilor sau a mareelor) și s. continentale (formate în condițiile unor temperaturi ridicate în locuri cu apa freatică aproape de suprafață, care se deplasează ascendent iar apoi se evaporă). Se mai formează și prin secarea lacurilor sărate sau în jurul izvoarelor sărate. Vegetația de s. cuprinde doar puține specii, în general pipernicite, cu adaptări specifice; printre cele mai caracteristice se numără Salicornia europaea, Suaeda maritima, Artemia maritima.

SĂRĂTURILE, grind de origine marină situat în extremitatea de E a Deltei Dunării (jud. Tulcea), la N de brațul Sfântu Gheorghe. Extins de-a lungul țărmului Mării Negre, grindul S. este alcătuit din cordoane de nisip alăturate, între care apar fâșii depresionare, inundate de viituri. Lungime: 9 km; lățime max.: 10 km; supr.: 7.500 ha; alt. max.: 4 m. Relief de dune (mobile), cu alt. medii de 2,5 m. Vegetație săracă. Unii oameni de știință presupun că grindul S. ar corespunde cu fosta ins. Peuce, amintită de Strabon în scrierile sale. Grindul S., care se continuă spre N cu un îngust cordon litoral până la Sulina, este traversat de canalul Tătaru pe direcție N-S.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sărătură, sărături s. f. (intl.) om cu multă experiență; descurcăreț.

Intrare: sărătură
sărătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărătu
  • sărătura
plural
  • sărături
  • sărăturile
genitiv-dativ singular
  • sărături
  • sărăturii
plural
  • sărături
  • sărăturilor
vocativ singular
plural