3 intrări

Articole pe această temă:

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUTIȘÓR s. m. Nume dat mai multor plante erbacee: a) plantă cu tulpina înaltă, cu flori galbene dispuse în buchete pe vârfurile ramurilor (Thalictrum foetidum); b) plantă cu frunze ovale și flori trandafirii sau albe (Thalictrum aquilegifolium). ◊ Compus: rutișor-galben = plantă cu rizom târâtor și cu numeroase flori galbene mici, dispuse în umbele (Thalictrum flavum).Rută2 + suf. -ișor.

rutișor sm [At: BRANDZA, FL. 35 / E: rută1 + -ișor] 1 Plantă cu rădăcina fibroasă, cu tulpina înaltă, cu flori galbene în panicule pe vârfurile ramurilor (Thalictrum angustifolium). 2 Plantă cu miros urât, acoperită cu peri și cu florile verzui-gălbui, plecate în jos (Thalictrum foetidum). 3 Plantă cu rizomul lung și subțire, cu flori gălbui, mici și plecate în jos în panicule piramidale pe vârfurile ramurilor (Thalictrum minus). 4 Plantă cu frunze ovale și flori trandafirii sau albe cu numeroase stamine verzi sau liliachii Si: clocoței (35), mărgea, voltinel (Thalictrum aquilegifolium). 5 Plantă erbacee din familia ranunculaceelor (Talictrum lucidum). 6 (Îc) ~-galben Plantă cu rizom galben, târâtor și cu numeroase flori mici în umbele Si: rută1 (2) (Thalictrum flavum).

RUTIȘÓR, rutișoare, s. n. Nume dat mai multor plante erbacee: a) plantă cu tulpina înaltă, cu flori galbene dispuse în buchete pe vârfurile ramurilor (Thalictrum foetidum); b) plantă cu frunze ovale și flori trandafirii sau albe (Thalictrum aquilegifolium). ◊ Compus: rutișor-galben = plantă cu rizom târâtor și cu numeroase flori galbene mici, dispuse în umbele (Thalictrum flavum).Rută2+ suf. -ișor.

RUTIȘÓR s. n. Nume dat mai multor plante erbacee: a) plantă cu tulpina înaltă, cu flori galbene dispuse în buchete pe vîrfurile ramurilor (Thalictrum foetidum); b) plantă cu frunze ovale și flori trandafirii sau albe cu numeroase stamine verzi sau liliachii (Thalictrum aquilegifolium ). ◊ Compus: rutișor-galben = plantă cu rizom galben tîrîtor și cu numeroase flori mici dispuse în umbele (Thalictrum flavum).

rutișor m. plantă erbacee cu florile galbene, crește prin pășuni și livezi umede (Thalictrum angustifolium). [V. rută].

rutișór m. (d. rută). Clocoțeĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!rutișór-gálben (plantă) s. m., pl. rutișóri-galbéni

rutișór gálben s. m. + adj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RUTIȘÓR s. (BOT.) 1. (Thalictrum aquilegifolium) (reg.) clocoței (pl.), mărgea, voltinel. 2. rutișor-galben (Thalictrum flavum) = rută.

RUTIȘOR s. (BOT.) 1. (Thalictrum aquilegifolium) (reg.) clocoței (pl.), mărgea, voltinel. 2. rutișor-galben (Thalictrum flavum) = rută.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

RUTIȘÓR, rutișoáre, s. n. (Bot.) ~ c) Thalictrum angustifolium; d) Thalictrum minus. (din rută2 + suf. -ișor)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

THALICTRUM L., RUTIȘOR, fam. Ranunculaceae. Gen originar din Asia, Africa, America, Europa, cca 280 specii, erbacee, vivace. Frunze compuse. înveliș floral cu 4 foliole. Flori mici, verzi, roz-purpurii, galbene, albe sau albastre, lavand, în panicule, stamine numeroase cu filamente foarte lungi, deseori colorate. Carpele cu 1 sau mai multe nervuri.

Intrare: rutișor (pl. -i)
rutișor (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rutișor
  • rutișorul
  • rutișoru‑
plural
  • rutișori
  • rutișorii
genitiv-dativ singular
  • rutișor
  • rutișorului
plural
  • rutișori
  • rutișorilor
vocativ singular
plural
Intrare: rutișor (pl. -oare)
rutișor (pl. -oare) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rutișor
  • rutișorul
  • rutișoru‑
plural
  • rutișoare
  • rutișoarele
genitiv-dativ singular
  • rutișor
  • rutișorului
plural
  • rutișoare
  • rutișoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: rutișor-galben
rutișor-galben substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rutișor-galben
  • rutișorul-galben
plural
  • rutișori-galbeni
  • rutișorii-galbeni
genitiv-dativ singular
  • rutișor-galben
  • rutișorului-galben
plural
  • rutișori-galbeni
  • rutișorilor-galbeni
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)