rută¹ sf [At: COTEANU, Pl. 21 / Pl: rute / E: ml ruta] 1 (Bot; șîc ~-de-grădină, ~-de-muri) Virnanț (Ruta graveolens) 2 (Bot) Rutișor (6) galben (Thalictrum flavum). 3 (Bot; Trs) Tătăiși (Chrysanthemum cinerariaefolium). 4 (Bot) Roibă (Rubia tinctorum). 5 (Bot; reg) Nalbă (Lavatera thuringiaca). 6 (Bot; îc) ~-sălbatică Tămâiță-de-câmp (Ajuga chamaepitys). 7 (Reg; csnp) Băutură făcută din rută¹ (1).

RUTĂ², rute, s. f. (Bot.) Virnanț.

RUTĂ² ~e f. Plantă erbacee cu miros pătrunzător, neplăcut, cu tulpina ramificată, cu frunze mici, înguste, și cu flori galbene dispuse în inflorescență. /<lat. ruta

RUTĂ s. f. (Ban., Trans. SV) Numele mai multor plante erbacee. Zeciuiț minta și ruta și toate legumile. N. TEST. (1648). Rutĕ. Ruta. AC, 366. Să mănînci rută. PL, 150^r. Etimologie: lat. ruta.

rută f. plantă medicinală cu florile galbene, cultivată și prin părțile noastre (Ruta graveolens).

rútă f., pl. e (lat. rûta, it. ruta, fr. rue; germ. raute, pol. rus. rut. ruta. Neol. din sec. 17). O plantă originară din sudu Eŭropeĭ și cultivată și pe la noĭ (ruta gravéolens). Se culege în timpu înfloririĭ p. proprietățile eĭ emenagogice ș. a. – În Trans. virnanț.

rută s. f., g.-d. art. rutei; pl. rute

rută s. f., g.-d. art. rutei; pl. rute

rută (drum, plantă) s. f., pl. rute

RUTĂ s. (BOT.) 1. (Ruta graveolens) virnanț. 2. (Thalictrum flavum) rutișor galben.

RUTĂ s. (BOT.) 1. (Ruta graveolens) virnanț. 2. (Thalictrum flavum) rutișor-galben.

RUTĂ², rute, s. f. (Bot.) Ruta graveolens. (din lat. ruta, împrumut cultural din sec. al XVII-lea; nu este un cuvînt tradițional și, prob., nici sl. sau magh.)

rută (rute), s. f. – Virnanț (Ruta graveolens). Lat. ruta, cultism din sec. XVII. Nu este cuvînt moștenit, în ciuda părerii lui Pușcariu 1489, nici probabil sl. (cf. Miklosich, Slaw. Elem., 43) sau mag. (Gáldi, Dict., 155). – Der. rutișor, s. m. (plante, Thalictrum angustifolium, T. minus, T. flavum).

RUTA L., RUTĂ, VIRNANȚ, fam. Rutaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene pînă în estul Siberiei, cca 58 specii, erbacee, perene sau arbuști. Frunze glanduloase, aromatice, simple sau penat-sectate. Flori galbene sau verzi, caliciul persistent eu 4-5 sepale, corolă cu 4-5 petale concave, cu marginea curbată, 8-10 stamine. Fruct, capsulă sferică, semințe numeroase.