2 intrări
24 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROTOCOLIT, -Ă, rotocoliți, -te, adj. (Rar) În formă de cerc; circular. [Var.: rotocolat, -ă, rotogolat, -ă adj.] – V. rotocoli.
ROTOCOLIT, -Ă, rotocoliți, -te, adj. (Rar) În formă de cerc; circular. [Var.: rotocolat, -ă, rotogolat, -ă adj.] – V. rotocoli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rotocolit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 254 / Pl: ~iți, ~e / E: rotocoli] 1 Circular (1). 2 (Reg) Încercuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOCOLIT, -Ă, rotocoliți, -te, adj. În formă de cerc; circular. Doi castani bătrîni, stufoși, stau neclintiți cu frunza lor lată, întrerupînd albastrul cerului și întinzîndu-și pe verdeață umbrele lor împreunate ca două poloage negricioase și rotocolite. DELAVRANCEA, S. 222. Tigrului i se urîse cu această goană rotocolită, întocmai ca alergătura cailor cînd treieră la arie. ODOBESCU, S. III 254.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOCOLAT, -Ă adj. v. rotocolit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOCOLAT, -Ă adj. v. rotocolit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOCOLI, rotocolesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se roti. – Din rotocol.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOCOLI, rotocolesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se roti. – Din rotocol.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOGOLAT, -Ă adj. v. rotocolit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOGOLAT, -Ă adj. v. rotocolit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rotocolat, ~ă a [At: TDRG / V: (reg) ~ogo~ / Pl: ~ați, ~e / E: rotocol] În formă de cerc Si: rotocolit, rotund.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rotocoli [At: DDRF / V: ~ogoli / Pzi: ~lesc / E: rotocol] 1-2 vrt A se roti (1) 3-4 vir A coti. 5-6 vir A ocoli. 7 vt (Rar) A-și roti privirea. 8 vt (Reg) A aduna (în rotocoale (5)) fânul cosit Si: (reg) a cori2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rotogolat, ~ă a vz rotocolat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rotogoli v vz rotocoli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOCOLAT, -Ă, rotocolați, -te, adj. Rotocolit. (Atestat în forma rotogolat) Doi brazi rotogolați. HODOȘ, P. P. 73. – Variantă: rotogolat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOCOLI, rotocolesc, vb. IV. Refl. A se roti. Stoluri de berze se rotocoleau prin văzduh, ca niște pete de lumină. SANDU-ALDEA, U. P. 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOGOLAT, -Ă adj. v. rotocolat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE ROTOCOLI mă ~esc intranz. rar 1) A face rotocoale; a descrie mișcări circulare; a se roti. 2) A se face rotocol. /Din rotocol
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ROTOCOLI ~esc tranz. A face să se rotocolească. /Din rotocol
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rotocolát și -gălát adj. În formă de rotocol, rătund.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rotocolésc și -golésc v. tr. Fac rotocol, învîrtesc: a-țĭ rotocoli privirea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rotocoli (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă rotocolesc, 3 sg. se rotocolește, imperf. 1 sg. mă rotocoleam; conj. prez. 1 sg. să mă rotocolesc, 3 să se rotocolească; imper. 2 sg. afirm. rotocolește-te; ger. rotocolindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
!rotocoli (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se rotocolește, imperf. 3 sg. se rotocolea; conj. prez. 3 să se rotocolească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rotocoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotocolesc, imperf. 3 sg. rotocolea; conj. prez. 3 sg. și pl. rotocolească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROTOCOLIT adj. v. circular, rotund.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rotocolit adj. v. CIRCULAR. ROTUND.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROTOCOLI vb. v. învârti, răsuci, roti, rula, suci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rotocoli vb. v. ÎNVÎRTI. RĂSUCI. ROTI. SUCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rotocolit, rotocolităadjectiv
-
- Doi castani bătrîni, stufoși, stau neclintiți cu frunza lor lată, întrerupînd albastrul cerului și întinzîndu-și pe verdeață umbrele lor împreunate ca două poloage negricioase și rotocolite. DELAVRANCEA, S. 222. DLRLC
- Tigrului i se urîse cu această goană rotocolită, întocmai ca alergătura cailor cînd treieră la arie. ODOBESCU, S. III 254. DLRLC
- Doi brazi rotogolați. HODOȘ, P. P. 73. DLRLC
-
etimologie:
- rotocoli DEX '98 DEX '09
rotocoli, rotocolescverb
-
- Stoluri de berze se rotocoleau prin văzduh, ca niște pete de lumină. SANDU-ALDEA, U. P. 8. DLRLC
-
etimologie:
- rotocol DEX '98 DEX '09