2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

ROMANISTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik.

ROMANISTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik.

ROMÂNISTI s. f. Disciplină care studiază limba, literatura, cultura și istoria poporului român; spec. studiul limbii române. – Român + suf. -istică (după romanistică).

romanistică sf [At: BUL. FIL. VI, 30 / E: ger Romanistik] Disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romanice (5).

ROMANISTICĂ s. f. Ramură a lingvisticii, care se ocupă cu studiul comparativ al limbilor neolatine.

ROMANISTICĂ s.f. Disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romane. [< it. romanistica, germ. Romanistik].

ROMANISTICĂ s. f. disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romanice. (< germ. Romanistik)

ROMÂNISTICĂ s. f. studiul limbii, culturii și literaturii române. (< român + -istică)

ROMANISTICĂ f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice; lingvistică romanică. /<germ. Romanistik

Ortografice DOOM

romanistică s. f., g.-d. art. romanisticii

românistică s. f., g.-d. art. românisticii

romanistică s. f., g.-d. art. romanisticii

*românistică s. f., g.-d. art. românisticii

romanistică s. f., g.-d. art. romanisticii

românistică s. f., g.-d. art. românisticii

romanistică, -cii gen. a.

Jargon

ROMANISTICĂ s. f. (< it. romanistica, germ. Romanistik): disciplină care studiază diacronic sau sincronic un idiom romanic sau, comparativ, limbile și literaturile, cultura, istoria și felul de viață al popoarelor romanice. Un mare sprijin în cunoașterea romanității ni-l oferă monumentala lucrare Crestomație romanică, apărută la EA sub redacția acad. Iorgu Iordan, în trei volume: I, București, 1962; II, 1965; III, partea I,1969; III, partea a II-a, 1971; III, partea a III-a, 1974.

ROMÂNISTICĂ s. f. (< românist + suf. -ic): totalitatea studiilor și acțiunilor întreprinse de străini pentru cunoașterea trecutului și prezentului României, mai ales sub aspect lingvistic, literar și istoric; interesul manifestat de aceștia în cunoașterea limbii, literaturii și istoriei românilor. Se poate vorbi astfel de o românistică americană, amintind în acest sens activitatea Universității din Columbus (capitala statului Ohio), unde prin grija prof. Mateja Matejici sunt conservate în biblioteca acestei prestigioase instituții sute de manuscrise microfilmate de la așezămintele monahale din Orientul Apropiat și Mijlociu (mai ales de la Muntele Athos), pe care le semnalase în istoriografie Marin Beza și care vorbesc despre români; activitatea Universității din Illinois, care editează prin prof. Keith Hitchins periodicul intitulat Rumanian Studies; activitatea profesorilor Radu Florescu și Raymond McNelly de la Boston College.

Intrare: romanistică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romanistică
  • romanistica
plural
genitiv-dativ singular
  • romanistici
  • romanisticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: românistică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • românistică
  • românistica
plural
genitiv-dativ singular
  • românistici
  • românisticii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

romanisticăsubstantiv feminin

  • 1. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

românisticăsubstantiv feminin

  • 1. Disciplină care studiază limba, literatura, cultura și istoria poporului român. DEX '09 MDN '00
etimologie:
  • Român + -istică (după romanistică). DEX '09 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „romanistica” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1