15 definiții pentru revela

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVELA, revelez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, știut; a (se) dezvălui; a (se) destăinui. ♦ Tranz. A face vizibilă o imagine fotografică latentă prin developare. – Din fr. révéler, lat. revelare.

revela vt [At: NEGULICI / Pzi: ~lez, (rar) revel / E: fr révéler, lat revelare] 1 A face cunoscut Si: a arăta (3), a descoperi (14), a destăinui (1), a dezvălui (1). 2 (Rel; rar) A face cunoscut prin inspirație divină. 3 A developa un film fotografic.

REVELA, revelez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, știut; a (se) dezvălui; a (se) destăinui. ♦ Tranz. A face vizibilă o imagine fotografică laterală, a developa un rolfilm. – Din fr. révéler, lat. revelare.

REVELA, revelez, vb. I. Tranz. 1. A face cunoscut, a dezvălui, a descoperi; a destăinui. O împrejurare neașteptată revelă prietenilor pe tînărul poet și-l făcu să debuteze mai curînd decît se aștepta el însuși. CĂLINESCU, E. 96. Creangă revelase în vorbirea poporului și în tezaurul lui de ziceri tipice o bogată vînă a humorului și un larg cîmp de mijloace ale caracterizării literare. VIANU, A. P. 170. Emoțiunile revelează natura esențială a individului. GHEREA, ST. CR. III 211. ◊ Refl. pas. Prestigiul lui, viu încă, se revelase înainte de a-l cunoaște. M. I. CARAGIALE, C. 144. 2. A developa (un film).

REVELA vb. I. 1. tr., refl. A (se) dezvălui, a (se) destăinui; a (se) descoperi. ♦ (În credințele mistice) A face cunoscut prin inspirație divină. 2. tr. A developa un film. [< fr. révéler, cf. lat. revelare].

REVELA vb. I. tr., refl. a (se) face cunoscut, a (se) dezvălui, a (se) destăinui. II. tr. a developa un film. (< fr. révéler, lat. revelare)

REVELA, revelez, vb. I. 1. Tr. și refl. A (se) dezvălui, a (se) face cunoscut. 2. Tr. A developa un film fotografic.

A REVELA ~ez tranz. 1) A face cunoscut; a dezvălui. 2) (pelicule fotografice) A trata cu revelator; a developa. /<fr. révéler, lat. revelare

revelà v. 1. a face cunoscut ceeace era ascuns; 2. se zice în special de inspirațiunea prin care D-zeu face cunoscut ceva; 3. a ieși la lumină: cruzimea lui Nerone se revelă de timpuriu.

*revél și -éz, a v. tr. (lat. revélo, -áre, d. velum, văl). Descoper, destăĭnuĭesc. Arăt pin inspirațiune, vorbind de Dumnezeŭ față de oamenĭ. Denot, indic, arăt, tradez: carte care revelează un mare talent, cruzimea luĭ Nerone s’a revelat de timpuriŭ. Fac să apară imaginea cufundînd placa fotografică în lichid revelator: a revela un clișeŭ. V. relev.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revela (a ~) (a dezvălui; a developa) vb., ind. prez. 1 sg. revelez, 3 revelea; conj. prez. 1 sg. să revelez, 3 să reveleze

revela (a ~) (a dezvălui, a developa) vb., ind. prez. 3 revelea

revela vb., ind. prez. 1 sg. revelez, 3 sg. și pl. revelea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REVELA vb. 1. v. sesiza. 2. v. destăinui. 3. v. descoperi. 4. v. apărea.

REVELA vb. 1. a arăta, a dezvălui, a releva, a sesiza. (A ~ conducerii dificultățile întîmpinate.) 2. a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăși, a încredința, a mărturisi, a spovedi, a spune, (livr.) a confia, (înv. și pop.) a dezveli, (reg.) a deveghea, (înv.) a propovădui. (Îi ~ dragostea lui.) 3. a descoperi, a dezvălui, (livr.) a decela. (A ~ un lucru necunoscut.) 4. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se înfățișa, (înv. și pop.) a se dezveli. (Cîmpia se ~ în toată splendoarea ei.)

Intrare: revela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • revela
  • revelare
  • revelat
  • revelatu‑
  • revelând
  • revelându‑
singular plural
  • revelea
  • revelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • revelez
(să)
  • revelez
  • revelam
  • revelai
  • revelasem
a II-a (tu)
  • revelezi
(să)
  • revelezi
  • revelai
  • revelași
  • revelaseși
a III-a (el, ea)
  • revelea
(să)
  • reveleze
  • revela
  • revelă
  • revelase
plural I (noi)
  • revelăm
(să)
  • revelăm
  • revelam
  • revelarăm
  • revelaserăm
  • revelasem
a II-a (voi)
  • revelați
(să)
  • revelați
  • revelați
  • revelarăți
  • revelaserăți
  • revelaseți
a III-a (ei, ele)
  • revelea
(să)
  • reveleze
  • revelau
  • revela
  • revelaseră
verb (VT1)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • revela
  • revelare
  • revelat
  • revelatu‑
  • revelând
  • revelându‑
singular plural
  • reve
  • revelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • revel
(să)
  • revel
  • revelam
  • revelai
  • revelasem
a II-a (tu)
  • reveli
(să)
  • reveli
  • revelai
  • revelași
  • revelaseși
a III-a (el, ea)
  • reve
(să)
  • revele
  • revela
  • revelă
  • revelase
plural I (noi)
  • revelăm
(să)
  • revelăm
  • revelam
  • revelarăm
  • revelaserăm
  • revelasem
a II-a (voi)
  • revelați
(să)
  • revelați
  • revelați
  • revelarăți
  • revelaserăți
  • revelaseți
a III-a (ei, ele)
  • reve
(să)
  • revele
  • revelau
  • revela
  • revelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revela, revelezverb

  • 1. A (se) face cunoscut, știut; a (se) dezvălui; a (se) destăinui. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O împrejurare neașteptată revelă prietenilor pe tînărul poet și-l făcu să debuteze mai curînd decît se aștepta el însuși. CĂLINESCU, E. 96. DLRLC
    • format_quote Creangă revelase în vorbirea poporului și în tezaurul lui de ziceri tipice o bogată vînă a humorului și un larg cîmp de mijloace ale caracterizării literare. VIANU, A. P. 170. DLRLC
    • format_quote Emoțiunile revelează natura esențială a individului. GHEREA, ST. CR. III 211. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Prestigiul lui, viu încă, se revelase înainte de a-l cunoaște. M. I. CARAGIALE, C. 144. DLRLC
    • 1.1. (În credințele mistice) A face cunoscut prin inspirație divină. DN
    • 1.2. tranzitiv A face vizibilă o imagine fotografică latentă prin developare. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: developa
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.