2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RELAXÁRE, relaxări, s. f. Faptul de a (se) relaxa.V. relaxa.

RELAXÁRE, relaxări, s. f. Faptul de a (se) relaxa.V. relaxa.

relaxare sf [At: MAIORESCU, D. I, 71 / Pl: ~xări / E: relaxa] 1 Proces prin care un sistem fizic scos dintr-o stare de echilibru termodinamic, electric etc. revine liber și relativ lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru Si: (rar) relaxație. 2 Scădere a tensiunilor interne dintr-un corp, deformația lui rămânând constantă. 3 (Fig) Liniștire a nervilor sau a unei stări de spirit Si: destindere (4). 4 (Fig) Scădere din intensitate a tensiunii dramatice.

RELAXÁRE, relaxări, s. f. 1. Faptul de a se relaxa; destindere, slăbire. Bălcescu îl privește cu ochi strălucitori... căci violența lui e, în această creștere uimitoare, alternată cu clipe de relaxare. CAMIL PETRESCU, O. II 619. A fost o relaxare generală a spiritului de ordine și de autoritate. REBREANU, R. II 240. 2. (Mec.) Scădere a tensiunilor mecanice dintr-un corp plastic fără ca să varieze deformația lui.

RELAXÁRE s.f. Acțiunea de a se relaxa și rezultatul ei. ♦ Destindere; slăbire, scădere. ♦ Relaxație. [< relaxa].

RELAXÁRE s. f. 1. acțiunea de a se relaxa. ◊ liniștire a nervilor; destindere. ◊ scădere din intensitate a tensiunii dramatice. 2. scădere a tensiunilor interne dintr-un corp, deformația lui rămânând constantă. 3. proces ireversibil prin care un sistem fizic tinde, în anumite condiții, spre starea de echilibru termodinamic, electric etc. (< relaxa)

RELAXÁRE ~ări f. 1) v. A RELAXA și A SE RELAXA. 2) tehn. Scădere a tensiunilor dintr-un material sub deformație continuă. /v. a se relaxa

RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformația corpului. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) liniști, a (se) destinde (după un efort susținut). – Din fr. relaxer.

relaxa [At: BARCIANU / Pzi: ~xez / E: fr relaxer] 1 vt A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2 vr (D. tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fară ca să varieze deformația corpului. 3-4 vtr (Fig) A (se) liniști (după un efort susținut). 5-6 vtr (Fig) A deveni sau a face să devină mai puțin încordat.

RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformația corpului. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) liniști, a (se) destinde (după un efort susținut); a deveni sau a face să devină mai puțin încordat. – Din fr. relaxer.

RELAXÁ, relaxez, vb. I. Refl. 1. A se destinde, a slăbi. Trăsăturile feței i se relaxau. CAMIL PETRESCU, P. 225. 2. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformația corpului.

RELAXÁ vb. I. refl. 1. A face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune; a face ceva destins. ♦ A slăbi, a scădea. 2. A se destinde. ♦ (Fig.) A (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. [Cf. engl. relax, fr. relaxer < lat. relaxare].

RELAXÁ vb. I. refl. a face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune, destins. ◊ a slăbi, a scădea. II. tr., refl. a(-și) destinde (corpul, mușchii). ◊ (fig.) a (se) liniști; a(-și) scădea tensiunea nervoasă. (< fr. relaxer, lat. relaxare)

A RELAXÁ ~éz tranz. A face sa se relaxeze. /<fr. relaxer

A SE RELAXÁ mă ~éz intranz. A se destinde după o perioadă de încordare fizică sau mintală; a deveni mai puțin încordat. /<fr. relaxer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

relaxáre s. f., g.-d. art. relaxắrii; pl. relaxắri

relaxáre s. f., g.-d. art. relaxării; pl. relaxări

relaxá (a ~) vb., ind. prez. 3 relaxeáză

relaxá vb., ind. prez. 1 sg. relaxéz, 3 sg. și pl. relaxeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RELAXÁRE s. 1. v. destindere. 2. (FON.) destindere, recursie.

arată toate definițiile

Intrare: relaxare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relaxare
  • relaxarea
plural
  • relaxări
  • relaxările
genitiv-dativ singular
  • relaxări
  • relaxării
plural
  • relaxări
  • relaxărilor
vocativ singular
plural
Intrare: relaxa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • relaxa
  • relaxare
  • relaxat
  • relaxatu‑
  • relaxând
  • relaxându‑
singular plural
  • relaxea
  • relaxați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • relaxez
(să)
  • relaxez
  • relaxam
  • relaxai
  • relaxasem
a II-a (tu)
  • relaxezi
(să)
  • relaxezi
  • relaxai
  • relaxași
  • relaxaseși
a III-a (el, ea)
  • relaxea
(să)
  • relaxeze
  • relaxa
  • relaxă
  • relaxase
plural I (noi)
  • relaxăm
(să)
  • relaxăm
  • relaxam
  • relaxarăm
  • relaxaserăm
  • relaxasem
a II-a (voi)
  • relaxați
(să)
  • relaxați
  • relaxați
  • relaxarăți
  • relaxaserăți
  • relaxaseți
a III-a (ei, ele)
  • relaxea
(să)
  • relaxeze
  • relaxau
  • relaxa
  • relaxaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)