11 definiții pentru redija redige


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redíge vb. III] – Din fr. rédiger.

redija vt [At: STAMATI, D. / V: ~dege, ~ige, ~igea / Pzi: ~jez / E: fr rédiger] (Înv) A redacta (1).

REDIJÁ, redijez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A redacta. Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. – Variantă: (învechit) redíge (GHICA, A. 629) vb. III.

redijà v. a așterne în scris sub o formă preciză: a redija un proiect de lege.

REDÍGE vb. III v. redija.

*redijéz v. tr. (fr. rédiger. V. redactez). Redactez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

redijá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 redijeáză, 1 pl. redijắm; conj. prez. 3 redijéze; ger. redijấnd

redijá vb., ind. prez. 1 sg. redijéz, 3 sg. și pl. redijeáză; pl. redijăm; conj. prez. 3 sg. și pl. redijéze; ger. redijínd


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REDIJÁ vb. v. alcătui, compune, crea, elabora, întocmi, realiza, redacta, scrie.

redija vb. v. ALCĂTUI. COMPUNE. CREA. ELABORA. ÎNTOCMI. REALIZA. REDACTA. SCRIE.

Intrare: redija
verb (VT203)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • redija
  • redijare
  • redijat
  • redijatu‑
  • redijând
  • redijându‑
singular plural
  • redijea
  • redijați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redijez
(să)
  • redijez
  • redijam
  • redijai
  • redijasem
a II-a (tu)
  • redijezi
(să)
  • redijezi
  • redijai
  • redijași
  • redijaseși
a III-a (el, ea)
  • redijea
(să)
  • redijeze
  • redija
  • redijă
  • redijase
plural I (noi)
  • redijăm
(să)
  • redijăm
  • redijam
  • redijarăm
  • redijaserăm
  • redijasem
a II-a (voi)
  • redijați
(să)
  • redijați
  • redijați
  • redijarăți
  • redijaserăți
  • redijaseți
a III-a (ei, ele)
  • redijea
(să)
  • redijeze
  • redijau
  • redija
  • redijaseră
verb (VT664)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • redige
  • redigere
  • redigând
  • redigându‑
singular plural
  • redige
  • redigeți
  • redigeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redig
(să)
  • redig
  • redigeam
a II-a (tu)
  • redigi
(să)
  • redigi
  • redigeai
a III-a (el, ea)
  • redige
(să)
  • redi
  • redigea
plural I (noi)
  • redigem
(să)
  • redigem
  • redigeam
a II-a (voi)
  • redigeți
(să)
  • redigeți
  • redigeați
a III-a (ei, ele)
  • redig
(să)
  • redi
  • redigeau
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

redija redige

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266.
      surse: DLRLC
    • Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172.
      surse: DLRLC

etimologie: