17 definiții pentru realitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REALITATE, realități, s. f. Fapt, lucru real care există efectiv, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Existență, tot ce există; (în opoziție cu posibilitate) Existență afectivă. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.

realitate sf [At: VÂRNAV, L. 146{2}/16 / P: re-a~ / Pl: ~tăți / E: fr réalité, lat realitas, -tis, ger Realität] 1 Existență obiectivă. 2 Fapt concret. 3 Lucru real2 (1). 4 Stare de fapt. 5 (Pex) Adevăr (8). 6 (Îlav) În ~ În adevăr. 7 (Îe) A aduce (sau a chema, a readuce pe cineva) la ~ A face (pe cineva) să înțeleagă o anumită situație, să vadă un lucru sub aspectul lui real. 8 (Flz; lsg) Materie care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. 9 (Înv; lpl) Bunuri imobile. 10 Realism (6).

REALITATE, realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.

REALITATE, realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; lucru real, fapt concret, situație, stare de fapt; p. ext. adevăr. Noțiunea de libertate a democrației romantice trebuia revizuită și adusă la realități precise și necesare. SADOVEANU, E. 55. Cu atît mai dureros cu cît se apropia momentul cînd va trebui să descopere realitatea. REBREANU, R. II 223. Fusese vis, visul lui cel atît de aievea, sau fusese realitate. EMINESCU, N. 71. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. [Veniseră] la Leopole sub cuvînt de a onora prezința regelui, dar în realitate... mai ales pentru a asista pre Potcoavă. HASDEU, I. V. 201. ◊ Expr. A aduce (sau a readuce) la realitate v. aduce (4). ♦ (Fil.; numai la sg., uneori determinat prin «obiectivă») Natura, universul, materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea.

REALITATE s.f. Categorie filozofică desemnînd tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [Cf. fr. réalité].

REALITATE s. f. 1. (fil.) existența efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită. 2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real. ♦ în ~ = de fapt, în adevăr. (< fr. réalité, lat. realitas, germ. Realität)

REALITATE ~ăți f. 1) Existență obiectivă; stare reală. 2) Lucru concret, care există în mod real. 3) Caracter real. 4) Lume înconjurătoare, existentă în afara conștiinței umane și independent de ea. [G.-D. realității; Sil. re-a-] /<fr. realité, lat. realitas, ~atis, germ. Realität

realitate f. existență efectivă, lucru real; în realitate, într’adevăr.

*realitáte (ea 2 sil.) f. (mlat. reálitas, -átis, d. lat. realis, real). Existență reală: (efectivă): realitatea lumiĭ exterioare. Lucru real: a părăsi realitățile pentru chimere. În realitate, realmente, în adevăr, cu adevărat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

realitate (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. realității; (situații,fapte, lucruri) pl. realități

realitate (re-a-) s. f., g.-d. art. realității; (situații, fapte, lucruri) pl. realități

realitate s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realității; (situații, fapte, lucruri) pl. realități

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REALITATE s. 1. v. adevăr. 2. v. existență. 3. adevăr, veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate. (~ conținută într-o operă literară.)

REALITATE s. 1. (FILOZ.) adevăr, real. (Noțiunea de ~.) 2. adevăr, veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate. (~ conținută într-o operă literară.)

Realitate ≠ iluzie, închipuire, irealitate, vis

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REALITÁTE (< fr., lat.) s. f. 1. (FILOZ.) Existență, tot ce există; (în opoziție cu posibilitate) existență înfăptuită, efectivă. 2. Fapt, lucru real, care există efectiv, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. În realitate = de fapt, efectiv. ♦ (Dr.) Realitatea legii penale = principiu potrivit căruia legea penală se aplică și infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării contra securității statului român sau contra vieții unui cetățean român ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român, de către un cetățean străin sau de către o persoană fără cetățenie, care nu domiciliază pe teritoriul țării.

Scientia nihil aliud est quam veritatis imago (lat. „Știința nu-i altceva decît imaginea adevărului, a realității”) – Francis Bacon, „Novum organum” (1620). Tot el a spus că știința înseamnă putere (vezi: „Knowledge is power”). FIL.

Intrare: realitate
realitate substantiv feminin
  • silabație: re-a- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • realitate
  • realitatea
plural
  • realități
  • realitățile
genitiv-dativ singular
  • realități
  • realității
plural
  • realități
  • realităților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

realitate, realitățisubstantiv feminin

  • 1. Fapt, lucru real care există efectiv, stare de fapt. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Noțiunea de libertate a democrației romantice trebuia revizuită și adusă la realități precise și necesare. SADOVEANU, E. 55. DLRLC
    • format_quote Fusese vis, visul lui cel atît de aievea, sau fusese realitate. EMINESCU, N. 71. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Adevăr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: adevăr
      • format_quote Cu atît mai dureros cu cît se apropia momentul cînd va trebui să descopere realitatea. REBREANU, R. II 223. DLRLC
    • 1.2. Natură, univers. DN
    • chat_bubble locuțiune adverbială În realitate = de fapt, în adevăr. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: efectiv
      • format_quote [Veniseră] la Leopole sub cuvînt de a onora prezința regelui, dar în realitate... mai ales pentru a asista pre Potcoavă. HASDEU, I. V. 201. DLRLC
    • chat_bubble A aduce (sau a readuce) la realitate. DLRLC
  • 2. filozofie (la) singular Existență, tot ce există. DEX '09 DLRLC
    sinonime: existență
    • 2.1. (În opoziție cu posibilitate) Existență afectivă. DEX '09
      antonime: posibilitate
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.