2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RATIFICÁT, -Ă, ratificați, -te, adj. Care a fost aprobat, supus operației de ratificare. – V. ratifica.

RATIFICÁT, -Ă, ratificați, -te, adj. Care a fost aprobat, supus operației de ratificare. – V. ratifica.

ratificat, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ați, ~e / E: ratifica] (D. un act, un tratat, o lege) Care este confirmat în formă autentică.

RATIFICÁ, ratífic, vb. I. Tranz. (Despre un stat) A-și manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o convenție etc.; a face o ratificare. – Din lat., it. ratificare, fr. ratifier.

RATIFICÁ, ratífic, vb. I. Tranz. (Despre un stat) A-și manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o convenție etc.; a face o ratificare. – Din lat., it. ratificare, fr. ratifier.

ratifica vt [At: CALENDARIU (1794), 30/29 / Pzi: ratific / E: fr ratifier, lat ratificare] 1 A confirma în formă autentică un act, un tratat, o lege etc. pentru a le face să aibă deplină valabilitate. 2 (D. un stat) A-și manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o convenție etc.

RATIFICÁ, ratífic, vb. I. Tranz. A confirma în formă autentică un act, un tratat, o convenție, o lege, pentru a le face să aibă deplină valabilitate. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne... ratifică și denunță tratatele internaționale ale Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 23. Majoritățile... au votat ratificarea convențiunii. ODOBESCU, S. III 425. Divanul, sub îndemnul ambasadorului, primește și ratifică tratatul. ALECSANDRI, S. 100.

RATIFICÁ vb. I. tr. A da valabilitate unui act, unui tratat etc. prin aprobarea sau confirmarea lui în formă autentică. [P.i. ratífic, 3,6 -că, it. ratificare, fr. ratifier].

RATIFICÁ vb. tr. a face o ratificare. (< fr. ratifier, lat. ratificare)

A RATIFICÁ ratífic tranz. (tratate, convenții, legi etc.) A confirma fără modificări (făcând să intre în vigoare). /<lat., it. ratificare, fr. ratifier

ratificà v. a confirma ceeace s’a făcut sau promis.

*ratífic, a v. tr. (mlat. rati-fico, -ficáre, d. ratum, confirmat, și fácere, a face; fr. ratifier). Confirm formal ceĭa ce s’a făcut orĭ s’a promis.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ratificá (a ~) vb., ind. prez. 3 ratífică

ratificá vb., ind. prez. 1 sg. ratífic, 3 sg. și pl. ratífică

ratifica (ind. prez. 3 sg. și pl. ratifică)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RATIFICÁT adj. confirmat.

RATIFICAT adj. (JUR.) confirmat, consacrat, consfințit, întărit, sancționat, validat. (Măsură, lege ~.)

RATIFICÁ vb. v. confirma.

RATIFICA vb. (JUR.) a confirma, a consacra, a consfinți, a întări, a sancționa, a valida, (înv.) a sacra. (Adunarea a ~ aceste măsuri.)

Intrare: ratificat
ratificat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ratificat
  • ratificatul
  • ratificatu‑
  • ratifica
  • ratificata
plural
  • ratificați
  • ratificații
  • ratificate
  • ratificatele
genitiv-dativ singular
  • ratificat
  • ratificatului
  • ratificate
  • ratificatei
plural
  • ratificați
  • ratificaților
  • ratificate
  • ratificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: ratifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ratifica
  • ratificare
  • ratificat
  • ratificatu‑
  • ratificând
  • ratificându‑
singular plural
  • ratifică
  • ratificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ratific
(să)
  • ratific
  • ratificam
  • ratificai
  • ratificasem
a II-a (tu)
  • ratifici
(să)
  • ratifici
  • ratificai
  • ratificași
  • ratificaseși
a III-a (el, ea)
  • ratifică
(să)
  • ratifice
  • ratifica
  • ratifică
  • ratificase
plural I (noi)
  • ratificăm
(să)
  • ratificăm
  • ratificam
  • ratificarăm
  • ratificaserăm
  • ratificasem
a II-a (voi)
  • ratificați
(să)
  • ratificați
  • ratificați
  • ratificarăți
  • ratificaserăți
  • ratificaseți
a III-a (ei, ele)
  • ratifică
(să)
  • ratifice
  • ratificau
  • ratifica
  • ratificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)