3 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÁMĂ2, rame, s. f. Vâslă manevrată pe un singur bord. – Din fr. rame.

RÁMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. 2. Schelet de formă, mărimi și materiale diferite, în care se fixează ceva. 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de față. – Din rus. rama. Cf. germ. Rahmen.

RÁMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru de lemn, de metal etc. în care se pune o fotografie, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. 2. Schelet de formă, mărimi și materiale diferite, în care se fixează ceva. 3. Fâșie de piele flexibilă și groasă cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de față. – Din rus. rama. Cf. germ. Rahmen.

RÁMĂ2, rame, s. f. Vâslă (a unei ambarcații) manevrată pe o singură parte. – Din fr. rame.

RÁMĂ1, rame, s. f. 1. Cadru format din bare de lemn, metal etc., simple sau ornamentate, cu care se încadrează o fotografie, o oglindă, un tablou etc.; p. ext. tablou, fotografie înrămată. El privea spre zîmbitoarea frumusețe din ramă. SADOVEANU, P. S. 201. Cel din urmă tablou, pus în alt perete, lîngă o oglindă cu ramă de nuc, înfățișează o luptă. BASSARABESCU, V. 40. ◊ Fig. Ce tînăr și ce vesel e codrul... Trunchiurile albe sclipesc în rama umbrei. PĂUN-PINCIO, P. 60. 2. Schelet (de forme, mărimi și materiale diferite) în care se fixează ceva. Ramă de gherghef. Ramă de faguri.Atunci, pe nasu-i respectabil, o clipă încălecă o păreche de ochelari rotunzi cu ramă neagră. SADOVEANU, E. 126. Un fulger scăpără și o fereastră își lumină rama. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16. ◊ Ramă de format = ramă de lemn sau de metal în care se fac în turnătorie formele. 3. Fîșie de piele flexibilă și groasă, cusută pe marginea încălțămintei și servind la fixarea tălpii de fețe.

RÁMĂ2, rame, s. f. (Franțuzism) Vîslă.

RÁMĂ s.f. (Rar) Cârmă de barcă, vâslă. [Pl. -me. / < fr. rame].

RÁMĂ2 s. f. convoi de vagoane de tren sau de metrou legate între ele. (< fr. rame)

RÁMĂ1 s. f. vâslă. (< fr. rame)

rámă s. f. (transp.) Șir de vagoane cu autonomie de mers legate unul de altul ◊ „Intervalul de 15 minute între rame ni s-a părut puțin cam mare [...]” R.l. 24 IX 93 p. 16 (din fr. rame; DN, DEX – alte sensuri)

RÁMĂ ~e f. 1) Cadru în care se fixează ceva (o sticlă, o fotografie etc.). O ~ de tablou. 2) Fâșie îngustă de piele cusută pe marginea încălțămintei, care servește la îmbinarea feței cu talpa; rant. 3) Schelet de rezistență având diferite întrebuințări; cadru. [G.-D. ramei] /<germ. Rahme(n)

ramă f. cadră, pervaz. [Rus. RAMA (din nemț. Rahmen)].

2) *rámă f., pl. e (d. germ. rahmen, cadru). Cadru, pervaz: rama unuĭ tabloŭ.

1) *rámă f., pl. e (fr. rame, d. ramer, lat. *remare, it. remare, a vîsli). Mar. Lopată de mînat luntrea. V. opacină.

RAMÁ, ramez, vb. I. Intranz. (Rar) A vâsli. – Din fr. ramer.

RAMÁ, ramez, vb. I. Intranz. (Rar) A vâsli. – Din fr. ramer.

RAMÁ vb. I. intr. (Rar) A vâsli. [P.i. -mez. / < fr. ramer].

-ORÁMĂ elem. „spectacol”, „priveliște”. (< fr. -orama, cf. gr. orama, privire)

RAMÁ1 vb. intr. a vâsli. (< fr. ramer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rámă s. f., g.-d. art. rámei; pl. ráme

rámă (cadru, vâslă) s. f., g.-d. art. rámei; pl. ráme

arată toate definițiile

Intrare: ramă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ra
  • rama
plural
  • rame
  • ramele
genitiv-dativ singular
  • rame
  • ramei
plural
  • rame
  • ramelor
vocativ singular
plural
Intrare: oramă
oramă
sufix (I7-S)
  • ora
ramă2 (suf.)
sufix (I7-S)
  • ra
Intrare: rama
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rama
  • ramare
  • ramat
  • ramatu‑
  • ramând
  • ramându‑
singular plural
  • ramea
  • ramați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ramez
(să)
  • ramez
  • ramam
  • ramai
  • ramasem
a II-a (tu)
  • ramezi
(să)
  • ramezi
  • ramai
  • ramași
  • ramaseși
a III-a (el, ea)
  • ramea
(să)
  • rameze
  • rama
  • ramă
  • ramase
plural I (noi)
  • ramăm
(să)
  • ramăm
  • ramam
  • ramarăm
  • ramaserăm
  • ramasem
a II-a (voi)
  • ramați
(să)
  • ramați
  • ramați
  • ramarăți
  • ramaserăți
  • ramaseți
a III-a (ei, ele)
  • ramea
(să)
  • rameze
  • ramau
  • rama
  • ramaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

oramă ramă

  • 1. Element de compunere având semnificația „spectacol”, „priveliște”.
    surse: MDN '00 DETS

etimologie: