radiare sf vz radiere

radiare f. 1. acțiunea de a radia: radiarea unui nume dintr’o listă, radiarea unei ipoteci; 2. emisiune de raze luminoase: radiare solară; fig. bucurie foarte vie.

radiar, ~ă a, av [At: SCRIBAN, D. / P: ~di-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr radiaire] 1-4 Radial (1-4).

RADIÁR, -Ă, radiari, -e, adj. Radial. – Pronunțat: -di-ar.

RADIÁR, -Ă adj. Radial. [Pron. -di-ar. / cf. fr. radiaire].

RADIÁR, -Ă adj. radial (I). (< fr. radiaire)

RADIÁR ~ă (~i, ~e) v. RADIAL. [Sil. -di-ar] /<fr. radiaire

*radiár, -ă adj. (d. lat. radius, rază). În formă de raze. S. n., pl. e. Zool. O veche diviziune a regnuluĭ animal în care se cuprindeaŭ acalefelele și echinodermele.

radiar (-di-ar) adj. m., pl. radiari; f. radiară, pl. radiare

radiár adj. m. (sil. -di-ar), pl. radiári; f. sg. radiáră, pl. radiáre

RADIÁR adj. v. radial.

RADIAR adj. radial, radiat. (De formă ~.)