radial, ~ă a, av [At: STAMATI, D. / P: ~di-al / Pl: ~i, ~e / E: fr radial, ger radiat] 1-2 (Care pleacă dintr-un centru) ca razele unui cerc Si: radiar (1-2). 3-4 (Care este) dispus în formă de raze Si: radiat (3-4).

RADIAL, -Ă, radiali, -e, adj. Care este dispus în lungul uneia sau mai multor raze ale unui cerc; care pleacă dintr-un centru ca razele unui cerc; așezat, dispus în formă de raze. Șanțuri radiale. ◊ (Adverbial) Petale așezate radial. – Pronunțat: -di-al.

RADIAL, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Care pleacă dintr-un centru în sensul razelor unui cerc; radiar. 2. Al radiusului. [Pron. -di-al. / cf. fr., germ. radial].

RADIAL, -Ă I. adj. care pleacă dintr-un centru ca niște raze; radiar, radiat. II. adj., s. m. (mușchi) al radiusului. (< fr., germ. radial)

RADIAL ~ă (~i, ~e) Care se răspândește dintr-un punct în direcții diferite (ca niște raze); dispus în formă de raze. De formă ~ă. [Sil. -di-al] /<germ., fr. radial

*radiál, -ă adj. (mlat. radialis, d. radius, rază și numele anatomic al unuĭ os de la cot). Anat. De la osu numit radius: mușchĭ radialĭ. În formă de raze, radiat: coronă, turbină radială. Geom. Curbă radială, ale căreĭ ordonate ajung toate în acelașĭ punct.

radial (desp. -di-al) adj. m., pl. radiali; f. radială, pl. radiale

radial (-di-al) adj. m., pl. radiali; f. radială, pl. radiale

radial adj. m. (sil. -di-al), pl. radiali; f. sg. radială, pl. radiale

RADIAL adj. radiar, radiat. (De formă ~.)

RADIAL adj. radiar, radiat. (De formă ~.)