2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZEȘÉSC, -EÁSCĂ adj. v. răzășesc.

răzeșesc, ~ească a [At: (a. 1757) URICARIUL, IV, 14/7 / V: (reg) ~zăș~, rezăș~ / Pl: ~ești / E: răzeș + -esc] 1 Care aparține răzeșilor (1). 2 Caracteristic răzeșilor (1). 3 De răzeși (1) Si: (Mun) moșnenesc, (înv) moștenesc. 4 Privitor la răzeși (1).

RĂZEȘÉSC, -EÁSCĂ, răzeșești, adj. Care aparține răzeșilor, caracteristic răzeșilor; de răzeși. (Atestat în forma răzășesc) Se sumețea plin de răzășească dîrjenie cu judecătorii. C. PETRESCU, R. DR. 28. Humuleștii... erau... sat vechi, răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului. CREANGĂ, A. 1. – Variantă: (Mold.) răzășésc, -eáscă adj.

RĂZEȘÉSC ~eáscă (~éști) pop. Care este caracteristic pentru răzeși; de răzeși; moșnenesc. Sat ~. /răzeș + suf. ~esc

răzeșesc a. ce ține de răzeș: sat vechiu răzeșesc CR.

RĂZĂȘÉSC, -EÁSCĂ, răzășești, adj. (Înv.) Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși. [Var.: răzeșésc, -eáscă adj.] – Răzeș + suf. -esc.

răzășesc, ~ească a vz răzășesc

răzeși vr [At: (a. 1759) URICARIUL, X, 65 / V: (reg) ~zăși, rez~ / Pzi: esc / E: răzeș] A se învecina.

RĂZĂȘÉSC, -EÁSCĂ, răzășești, adj. (Reg.) Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși. – Răzeș + suf. -esc.[1]

  1. Atât etimologia cât și plasarea în dicționar între RĂZEȘ și RĂZEȘIE, ne fac să considerăm că forma corectă este RĂZEȘESC. gall

RĂZĂȘÉSC, -EÁSCĂ adj. v. răzeșesc.

răzășésc, -eáscă adj. (d. răzăș). De răzăș, de răzășĭ: mîndria răzășească, sat răzășesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răzeșésc (înv.) adj. m., f. răzeșeáscă; pl. m. și f. răzeșéști

răzeșésc adj. m., f. răzeșeáscă; pl. m. și f. răzeșéști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂZEȘÉSC adj. (IST.) moșnenesc, (înv.) moștenesc. (Proprietate ~ească.)

RĂZEȘESC adj. moșnenesc, (înv.) moștenesc. (Proprietate ~.)

RĂZEȘÍ vb. v. învecina, mărgini.

Intrare: răzeșesc
răzeșesc adjectiv
adjectiv (A82)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzeșesc
  • răzeșescul
  • răzeșescu‑
  • răzeșească
  • răzeșeasca
plural
  • răzeșești
  • răzeșeștii
  • răzeșești
  • răzeșeștile
genitiv-dativ singular
  • răzeșesc
  • răzeșescului
  • răzeșești
  • răzeșeștii
plural
  • răzeșești
  • răzeșeștilor
  • răzeșești
  • răzeșeștilor
vocativ singular
plural
răzășesc adjectiv
adjectiv (A82)
probabil greșit (v. răzeșesc)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzășesc
  • răzășescul
  • răzășescu‑
  • răzășească
  • răzășeasca
plural
  • răzășești
  • răzășeștii
  • răzășești
  • răzășeștile
genitiv-dativ singular
  • răzășesc
  • răzășescului
  • răzășești
  • răzășeștii
plural
  • răzășești
  • răzășeștilor
  • răzășești
  • răzășeștilor
vocativ singular
plural
Intrare: răzeși
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răzeși
  • răzeșire
  • răzeșit
  • răzeșitu‑
  • răzeșind
  • răzeșindu‑
singular plural
  • răzeșește
  • răzeșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răzeșesc
(să)
  • răzeșesc
  • răzeșeam
  • răzeșii
  • răzeșisem
a II-a (tu)
  • răzeșești
(să)
  • răzeșești
  • răzeșeai
  • răzeșiși
  • răzeșiseși
a III-a (el, ea)
  • răzeșește
(să)
  • răzeșească
  • răzeșea
  • răzeși
  • răzeșise
plural I (noi)
  • răzeșim
(să)
  • răzeșim
  • răzeșeam
  • răzeșirăm
  • răzeșiserăm
  • răzeșisem
a II-a (voi)
  • răzeșiți
(să)
  • răzeșiți
  • răzeșeați
  • răzeșirăți
  • răzeșiserăți
  • răzeșiseți
a III-a (ei, ele)
  • răzeșesc
(să)
  • răzeșească
  • răzeșeau
  • răzeși
  • răzeșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

răzeșesc răzășesc

  • 1. regional Care aparține răzeșilor, privitor la răzeși, caracteristic răzeșilor; de răzeși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moșnenesc moștenesc attach_file 2 exemple
    exemple
    • Se sumețea plin de răzășească dîrjenie cu judecătorii. C. PETRESCU, R. DR. 28.
      surse: DLRLC
    • Humuleștii... erau... sat vechi, răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului. CREANGĂ, A. 1.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Răzeș + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09