2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răzeș sm [At: (a. 1642) GCR, I, 93/10 / V: (reg) răseaș, ~zaș, ~zăș, rezaș, rezăș, rez~ / Pl: ~i / E: mg részes] 1 (În Evul Mediu, în Moldova) Țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent lotul agricol repartizat. 2 Copărtaș de moșie Si: (Mun) moșnean. 3 Țăran înstărit. 4 (Reg) Băștinaș (1). 5 (Înv) Vecin.

RĂZÉȘ, răzeși, s. m. (în Evul Mediu, în Moldova) Țăran liber, stăpân în devălmășie al pământului moștenit de la un străbun comun; moșnean; p. gener. țăran liber, posesor de pământ. ♦ Copărtaș de moșie. – Din magh. részes.

RĂZÉȘ, răzeși, s. m. (În evul mediu, în Moldova) Țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean; p. gener. țăran liber, posesor de pământ. – Din magh. részes.

RĂZÉȘ, răzeși, s. m. (În orînduirea feudală, în Moldova) Țăran liber, posesor al unei proprietăți de pămînt (moștenită din tată în fiu); (în Țara Romînească) moșnean; p. ext. (în vechime) membru al unei obști sătești în devălmășie. Satului îi zicea Văleni, răzeși cu documente vechi. SADOVEANU, P. M. 109. Copil de răzeș, își făcuse toată copilăria în sat, cu copiii de țărani. BUJOR, S. 167. Poposii la casa unui răzeș bătrîn. NEGRUZZI, S. I 296. – Variante: răzáș (HOGAȘ, DR. II 154), (Mold.) răzắș, rezáș (HASDEU, R. V. 46) s. m.

RĂZÉȘ ~i m. (în Moldova medievală) Țăran liber care stăpînea în devălmășie o bucată de pământ din moșia satului, transmis prin moștenire; moșnean. /<ung. részes

răzeș m. Mold. țăran proprietar de pământ. [Ung. RÉSZES, părtaș].

baș-răzéș sm [At: ALECSANDRI, T. 257 / Pl: ~i / E: baș + răzeș] (Gmț; csnp) Răzeș bătrân.

BAȘ-RĂZẮȘ s. m. v. baș-răzeș.

BAȘ-RĂZÉȘ, baș-răzeși, s. m. (Învechit) Răzeș de frunte. (Atestat în forma baș-răzăș) Eu sînt Harță, baș- răzăș, Cunoscut tocmai prin leș. ALECSANDRI, T. 257. – Variantă: (Mold.) baș-răzắș s. m.

BAȘ-RĂZÉȘ, baș-răzeși, s. m. (Înv.) Răzeș de frunte. – Din baș1 + răzeș.

răzắș și (maĭ vechĭ) răzéș și răzáș m. (ung. részes, părtaș, d. rész, parte, supt infl. luĭ chezăș. Tot așa răzălăŭ d. reszelö). Mold. Moșnean, țăran liber proprietar de moșioară în devălmășie, ĭar pe urmă independent. – Vechĭ și adj.: moșiĭ răzașe. Fem. -șíță, pl. e. V. boĭer, megiaș, moșnean, clăcaș, șerb.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răzéș s. m., pl. răzéși

răzéș s. m., pl. răzéși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: răzeș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzeș
  • răzeșul
  • răzeșu‑
plural
  • răzeși
  • răzeșii
genitiv-dativ singular
  • răzeș
  • răzeșului
plural
  • răzeși
  • răzeșilor
vocativ singular
  • răzeșule
plural
  • răzeșilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzăș
  • răzășul
  • răzășu‑
plural
  • răzăși
  • răzășii
genitiv-dativ singular
  • răzăș
  • răzășului
plural
  • răzăși
  • răzășilor
vocativ singular
  • răzășule
plural
  • răzășilor
Intrare: baș-răzeș
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baș-răzeș
  • baș-răzeșul
plural
  • baș-răzeși
  • baș-răzeșii
genitiv-dativ singular
  • baș-răzeș
  • baș-răzeșului
plural
  • baș-răzeși
  • baș-răzeșilor
vocativ singular
  • baș-răzeșule
plural
  • baș-răzeșilor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baș-răzăș
  • baș-răzășul
plural
  • baș-răzăși
  • baș-răzășii
genitiv-dativ singular
  • baș-răzăș
  • baș-răzășului
plural
  • baș-răzăși
  • baș-răzășilor
vocativ singular
  • baș-răzășule
plural
  • baș-răzășilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baș-răzeș baș-răzăș

  • 1. învechit Răzeș de frunte.
    surse: DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • Eu sînt Harță, baș- răzăș, Cunoscut tocmai prin leș. ALECSANDRI, T. 257.
      surse: DLRLC

etimologie: