opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

RĂCITOR, -OARE, răcitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care ajută la menținerea unei temperaturi scăzute, care răcește (1). 2. S. n. Instalație folosită pentru răcirea sau menținerea unei temperaturi scăzute față de cea a mediului ambiant a unui material, a unei substanțe sau a unui spațiu închis, cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheață, lichid volatil, aer sau apă rece etc.; dulap cu pereți dubli, în care se menține o temperatură joasă prin introducerea de gheață și care se folosește pentru păstrarea la rece a alimentelor sau pentru răcirea băuturilor. – Răci + suf. -tor.

RĂCITOR, -OARE, răcitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care ajută la menținerea unei temperaturi scăzute, care răcește (1). 2. S. n. Instalație folosită pentru răcirea sau menținerea unei temperaturi scăzute față de cea a mediului ambiant a unui material, a unei substanțe sau a unui spațiu închis, cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheață, lichid volatil, aer sau apă rece etc.; dulap cu pereți dubli, în care se menține o temperatură joasă prin introducerea de gheață și care se folosește pentru păstrarea la rece a alimentelor sau pentru răcirea băuturilor. – Răci + suf. -tor.

răcitor, ~oare [At: CANTEMIR, HR. 270 / V: (îvr) rec~ / Pl: ~i, ~oare / E: răci + -tor] 1 a (Îvr) Care produce frig. 2 sf Răceală (1). 3 sfn Vas cu gheață care servește la răcirea băuturilor. 4 sn Instalație folosită pentru răcirea sau menținerea unei temperaturi scăzute a unui material, a unei substanțe sau a unui spațiu închis, cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheața, lichid volatil, aer, apă rece etc. 5 snf Instalație cu apă rece care servește la condensarea vaporilor de alcool la cazanul de distilat rachiu Si: (Trs) răcer. 6 sn Dulăpior cu pereți dubli, în care se menține o temperatură joasă prin introducere de gheață sau printr-un aparat electric, care se folosește pentru păstrarea la rece a alimentelor sau pentru răcirea băuturilor Si: frigider. 7 sn Încăpere într-o cherhana, cu pereți dubli și bine izolați, în care se pune gheață, servind pentru păstrarea peștelui la rece. 8 sn Instalație care servește la răcirea cuptorului în fabrici.

RĂCITOR, răcitoare, s. n. l. Instalație sistematică (dulap sau încăpere specială cu pereți dubli) în care se menține o temperatură joasă prin introducere de gheață sau printr-un aparat electric și care servește în gospodărie, în industrie, în comerț pentru păstrarea alimentelor la rece; ghețar. V. frigorifer, frigider. 2. Instalație simplă, cu gheață sau cu apă rece, care servește la condensarea vaporilor de alcool într-un cazan de rachiu, la răcirea băuturilor din butoaie etc.

RĂCITOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care răcește; care menține temperaturi scăzute. /a (se) răci + suf. ~tor

RĂCITOR1 răcitoare n. Instalație folosită pentru răcirea sau pentru menținerea temperaturii scăzute într-un mediu. /a (se) răci + suf. ~tor

răcitór, -oáre adj. (d. răcesc). Care răcește, care produce frig; amestec răcitor compus din sare și gheață. S. n., pl. oare, saŭ f., pl. orĭ. Refrigerant, vas orĭ aparat de produs răcire saŭ de păstrat alimentele recĭ (frigidar).

recitor, ~oare a vz răcitor

Ortografice DOOM

răcitor1 adj. m., pl. răcitori; f. sg. și pl. răcitoare

răcitor2 s. n., pl. răcitoare

răcitor1 adj. m., pl. răcitori; f. sg. și pl. răcitoare

răcitor2 s. n., pl. răcitoare

răcitor adj. m., pl. răcitori; f. sg. și pl. răcitoare

răcitor s. n., pl. răcitoare

Argou

răcitor, răcitoare s. n. morgă.

Sinonime

RĂCITOR s. ghețar. (Pune carnea la ~.)

RĂCITOR s. ghețar. (Pune carnea la ~.)

Intrare: răcitor (adj.)
răcitor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcitor
  • răcitorul
  • răcitoru‑
  • răcitoare
  • răcitoarea
plural
  • răcitori
  • răcitorii
  • răcitoare
  • răcitoarele
genitiv-dativ singular
  • răcitor
  • răcitorului
  • răcitoare
  • răcitoarei
plural
  • răcitori
  • răcitorilor
  • răcitoare
  • răcitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
recitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: răcitor (s.n.)
răcitor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcitor
  • răcitorul
  • răcitoru‑
plural
  • răcitoare
  • răcitoarele
genitiv-dativ singular
  • răcitor
  • răcitorului
plural
  • răcitoare
  • răcitoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcitor, răcitoareadjectiv

  • 1. Care ajută la menținerea unei temperaturi scăzute, care răcește. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Răci + -tor. DEX '98 DEX '09

răcitor, răcitoaresubstantiv neutru

  • 1. Instalație folosită pentru răcirea sau menținerea unei temperaturi scăzute față de cea a mediului ambiant a unui material, a unei substanțe sau a unui spațiu închis, cu ajutorul unui agent refrigerent ca gheață, lichid volatil, aer sau apă rece etc.; dulap cu pereți dubli, în care se menține o temperatură joasă prin introducerea de gheață și care se folosește pentru păstrarea la rece a alimentelor sau pentru răcirea băuturilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ghețar
  • 2. Instalație simplă, cu gheață sau cu apă rece, care servește la condensarea vaporilor de alcool într-un cazan de rachiu, la răcirea băuturilor din butoaie etc. DLRLC
etimologie:
  • Răci + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.