2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÂNCEZÍT, -Ă, rânceziți, -te, adj. Rânced. – V. râncezi.

RÂNCEZÍT, -Ă, rânceziți, -te, adj. Rânced. – V. râncezi.

râncezit, ~ă a [At: DRLU / Pl: ~iți, ~e / E: râncezi] Care a devenit rânced (1).

RÂNCEZÍ, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced.

RÂNCEZÍ, pers. 3 râncezește, vb. IV. Intranz. și refl. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. – Din rânced.

râncezi vir [At: DRLU / Pzi: 3 ~zește, (reg) rânceză / E: rânced] 1-2 A deveni rânced (1) prin descompunere parțială în contact cu aerul Si: a mârfogi.

RÎNCEZÍ, pers. 3 rîncezește, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni rînced. Untul prea vechi... se rîncezește. PAMFILE, I. C. 24.

A RÂNCEZÍ pers. 3 ~éște intranz. (despre unele produse alimentare care conțin grasimi) A deveni rânced; a căpăta gust și miros neplăcut (din cauza alterării). /Din rânced

rîncezésc (mă) v. refl. (d. rînced). Devin rînced. V. jignesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

râncezi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. râncezește, imperf. 3 sg. râncezea; conj. prez. 3 să râncezească

râncezí vb., ind. prez. 3 sg. râncezéște, imperf. 3 sg. râncezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. râncezeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RÂNCEZÍ vb. a se altera, a se descompune, a se strica. (Untura s-a ~.)

RÎNCEZI vb. a se altera, a se descompune, a se strica. (Untura s-a ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

râncezí, râncezesc, vb. refl. – A se strica, a se altera. – Din rânced (DEX, MDA).

Intrare: râncezit
râncezit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râncezit
  • râncezitul
  • râncezitu‑
  • râncezi
  • râncezita
plural
  • rânceziți
  • rânceziții
  • râncezite
  • râncezitele
genitiv-dativ singular
  • râncezit
  • râncezitului
  • râncezite
  • râncezitei
plural
  • rânceziți
  • rânceziților
  • râncezite
  • râncezitelor
vocativ singular
plural
Intrare: râncezi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râncezi
  • râncezire
  • râncezit
  • râncezitu‑
  • râncezind
  • râncezindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • râncezește
(să)
  • râncezească
  • râncezea
  • râncezi
  • râncezise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • râncezesc
(să)
  • râncezească
  • râncezeau
  • râncezi
  • rânceziseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

râncezit, rânceziadjectiv

  • 1. Rânced. DEX '98 DEX '09
    sinonime: rânced
etimologie:
  • vezi râncezi DEX '98 DEX '09

rânceziverb

  • 1. (Despre materii grase) A deveni rânced prin descompunere parțială în contact cu aerul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Untul prea vechi... se rîncezește. PAMFILE, I. C. 24. DLRLC
etimologie:
  • rânced DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.