putinei sn [At: LB / V: (înv) ~eiu^[1] / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: putină + -ei] 1 Putină (1) mică, înaltă și strâmtă, în care de obicei se bate laptele ca să se aleagă untul Si: (reg) maslincă, potroșcă (1), tic⁴. 2 Conținut al putineiului (1) Si: (reg) maslincă, potroșcă, tic⁴. 3 (Reg; îe) A bate ca într-un ~ deocheat A încerca în zadar să facă ceva. 4 (Mun; Dob) Vas în care se duce mâncarea la câmp. 5 (Reg; îe) A fi trântit de un ~ A fi gras. corectat(ă)

PUTINEI, putineie, s. n. Putină mică, foarte înaltă și strîmtă, în care se bate laptele ca să se aleagă untul; budăi. Untul era adus în putineiul cît o donicioară. CAMIL PETRESCU, U. N. 204. Ia și putineiul, îl leagă c-un brîu. Îl atîrnă-n umăr. PANN, P. V. II 66. Aduceți... un putinei cu lapte bătut Să le turnăm pe gît. TEODORESCU, P. P. 176.

PUTINEI ~ie n. Vas asemanător cu o putină, dar înalt și strâmt, în care se bate smântâna sau laptele pentru a alege untul. /putină + suf. ~ei

putinéĭ n., pl. eĭe (d. putină). Putinică îngustă de bătut laptele ca să ĭasă untu.

PUȚINEL, -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj., adv. (Pop.) Puțintel. Expr. Puținei și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.

poținel^[1], ~ea a, av vz puținel

putineiu sn vz putinei

puțănel^[1], ~ea a, av vz puținel

puținel, ~ea [At: PSALT. HUR. 95^v/22 / V: (înv) ~țun~ / Pl: ~ei, ~ele / E: puțin + -el] 1-12 a (Îvp; șhp) Puțintel (1-12). 13-20 av (Îrg; șhp) Puțintel (13-20). 21 av (Înv; îlav) Cât de ~ În cât de mică măsură. 22 av (Înv; îlav) Câte ~ Încetul cu încetul.

puțunel, ~ea a, av vz puținel

PUȚINEL, -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj., adv. Puțintel. ◊ Expr. Puținel și... = aproape că..., gata-gata să... – Puțin + suf. -el, -ea, -ică.

PUȚINEL,² -EA, -ICĂ, puținei, -ele, adj. Diminutiv al lui puțin². 1. v. puțin² (1). Era pe vremea aceea cînd sînt bucate cam puținele, cînd toți se cam feresc de guri multe. RETEGANUL, P. III 27. Dacă am luat această puținică parte la lucrarea măiestrului nostru culegător, apoi am făcut-o cu o vie plăcere. ODOBESCU, S. III 313. Măi bădiță, bădișor, Nu-mi trimite-atîta dor. Trimite-mi mai puținel Și vin’ dumneata cu el. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. 2. (La pl.) v. puțin² (5). Unde-or fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Unde-or fi mai puținei, Ochii tăi să fie-ai mei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.

Putineiu n. comună în jud. Teleorman: 4300 loc. Victoria lui Mihaiu Viteazul asupra Turcilor (1595).

putineiu n. putină mică în care se bate laptele, ca să se facă unt.

puținél, -ícă (vest) și puțintél, -ntícă (toată țară) adj., pl. eĭ, ele (d. puțin cu -tel din mititel). Fam. Puțin, nițel: puținică apă, puțintele părăluțe. Puțintel la trup, la minte, mic (scund). Adv. Ĭa stăĭ puțintel! – Vechĭ și’n est puținel: puțineĭ oamenĭ (Let. 1, 160; 3, 289). În nord puțuntel: puțuntea oaste (Nec. 2, 238), azĭ puțintică oaste.

putinei s. n., pl. putineie

putinei s. n., pl. putineie

putinei s. n., pl. putineie

putinei, pl. putineie

puținel (pop.) adj. m., pl. puținei; f. puținică, pl. puținele

!puținel (pop.) adj. m., pl. puținei; f. puținică, pl. puținele

puținel adj. m., pl. puținei; f. sg. puținea/puținică, pl. puținele

puținul adj.

putineiu, -neie.

PUTINEIU 1. Com. în jud. Giurgiu, situată în C. Burnazului; 2.818 loc. (2003). Centru tradițional de rotărit. Satele Vieru și Hodivoaia au fost importante centre ale Răscoalei din 1907. Bisericile Sf. Ioan Botezătorul (1831-1835, restaurată în 1879) și Sf. Nicolae (1880), în satele P. și Hodivoaia. 2. Com. în jud. Teleorman, situată în C. Boian, pe râul Călmățui; 2.746 loc. (2003). Viticultură. Pe terit. com. P. au fost descoperite urmele unui castru roman de piatră (sec. 2-3), situat pe linia romană de fortificații numită Valul lui Traian. În satul P., atestat documentar în sec. 18, se află biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1836) și conacul „Malaxa” (1907).

PUTINEI s. (reg.) bădâi, masleancă. (În ~ se bate smântâna.)

PUTINEI s. (reg.) bădîi, masleancă. (În ~ se bate smîntîna.)

PUȚINEL adj., adv. v. puțintel.

puținel adj., adv. v. PUȚINTEL.