CUSCRIȘOR, cuscrișori, s. m. (Bot.) Plămânărică. – Cuscru + suf. -ișor.

MIERE s. f. Substanță semilichidă, gălbuie, dulce și aromată, foarte bogată în zaharuri, vitamine și enzime, culeasă și produsă de albine din nectarul florilor. ◊ Luna de miere = prima lună din viața conjugală. ◊ Loc. adj. De miere = generos, bun. ♦ Nectarul florilor. ◊ Compus: mierea-ursului = a) plantă erbacee cu frunzele catifelate, cu flori albastre-violete sau roșii (Pulmonaria officinalis); b) sâmbovină. – Lat. mel.

MIERE f. 1) Substanță semilichidă, cu gust dulce și cu aromă plăcută, bogată în zaharuri și vitamine, produsă de albine din nectarul florilor. * Luna de ~ prima lună de viață conjugală a tinerilor căsătoriți. 2) Lichid dulce secretat, mai ales, de florile melifere; nectar. 3): ~ea-ursului plantă erbacee cu frunze catifelate și cu flori roșii, violete sau albastre. [G.-D. mierii] /<lat. mel

cuscrișor s. m., pl. cuscrișori

miere s. f., g.-d. art. mierii

PULMONARIA L., PULMONARIA, fam, Boraginaceae. Gen originar din Europa și Asia, 10-15 specii, erbacee, vivace, pîsloase, cu tulpină destul de simplă. Frunze bazilare mari, pețiolate, cele caulinare mai scurte. Flori albastre sau roz-purpur, rar albe, cu bractee (caliciul prismatic cu 5 dinți, gîtul corolei cu peri lungi, 5 stamine), dispuse în cime terminale, pedunculate. Fruct compus din 4 nucule.

Pulmonaria angustifolia L. Specie care înflorește primăvara. Flori strălucitoare, la început roșii-carmin, mai tîrziu albastre-azur, pedunculate, tubulare, dispuse în ciorchini mici, pubescenți. Frunze lanceolate, îngustate în pețiol, nedentate, după înflorire devin mari și aspre. Este o plantă erbacee, pînă la 30 cm înălțime, cu rădăcini groase, perenă, de rocărie, în poziții însorite sau semiumbrite.

Pulmonaria mollis Wolff. Specie care înflorește primăvara. Flori mici, roz, violacee-albastre, cu antere gălbui. Frunze verzi, lat-lanceolate, pubescente, catifelate, pețiol lung, aripat în partea superioară. Plantă perenă, arbacee, cca 0,4 m înălțime.

CUSCRIȘOR s. 1. v. mierea-ursului. 2. (BOT.; Pulmonaria rubra) (reg.) plămânăriță, mierea-ursului.

MIERE s. 1. (pop.) mană. (~ de albine.) 2. (BOT.) mierea-ursului = a) (Pulmonaria officinalis) cuscrișor, (rar) pulmonariță, (înv. și reg.) plămânărică, (reg.) cuscrior, cuscru, plămânare, plămânariță, plămânăriță, sudoare, iarba-plumânei; b) (Pulmonaria mollissima) plămânare, (înv. și reg.) plămânărică, (reg.) plămânărea; c) v. sâmbovină.

MIERE s. v. magiun, nectar, zaharoză, zahăr.