CUSCRIȘOR, cuscrișori, s. m. (Bot.) Plămânărică. – Cuscru + suf. -ișor.

MIERE s. f. Substanță semilichidă, gălbuie, dulce și aromată, foarte bogată în zaharuri, vitamine și enzime, culeasă și produsă de albine din nectarul florilor. ◊ Luna de miere = prima lună din viața conjugală. ◊ Loc. adj. De miere = generos, bun. ♦ Nectarul florilor. ◊ Compus: mierea-ursului = a) plantă erbacee cu frunzele catifelate, cu flori albastre-violete sau roșii (Pulmonaria officinalis); b) sâmbovină. – Lat. mel.

MIERE f. 1) Substanță semilichidă, cu gust dulce și cu aromă plăcută, bogată în zaharuri și vitamine, produsă de albine din nectarul florilor. * Luna de ~ prima lună de viață conjugală a tinerilor căsătoriți. 2) Lichid dulce secretat, mai ales, de florile melifere; nectar. 3): ~ea-ursului plantă erbacee cu frunze catifelate și cu flori roșii, violete sau albastre. [G.-D. mierii] /<lat. mel

cuscrișor s. m., pl. cuscrișori

miere s. f., g.-d. art. mierii

PULMONARIA L., PULMONARIA, fam, Boraginaceae. Gen originar din Europa și Asia, 10-15 specii, erbacee, vivace, pîsloase, cu tulpină destul de simplă. Frunze bazilare mari, pețiolate, cele caulinare mai scurte. Flori albastre sau roz-purpur, rar albe, cu bractee (caliciul prismatic cu 5 dinți, gîtul corolei cu peri lungi, 5 stamine), dispuse în cime terminale, pedunculate. Fruct compus din 4 nucule.

CUSCRIȘOR s. 1. v. mierea-ursului. 2. (BOT.; Pulmonaria rubra) (reg.) plămânăriță, mierea-ursului.

MIERE s. 1. (pop.) mană. (~ de albine.) 2. (BOT.) mierea-ursului = a) (Pulmonaria officinalis) cuscrișor, (rar) pulmonariță, (înv. și reg.) plămânărică, (reg.) cuscrior, cuscru, plămânare, plămânariță, plămânăriță, sudoare, iarba-plumânei; b) (Pulmonaria mollissima) plămânare, (înv. și reg.) plămânărică, (reg.) plămânărea; c) v. sâmbovină.

MIERE s. v. magiun, nectar, zaharoză, zahăr.

miere s.f. I 1 (apic.; și miere de albine) <rar> mana-florilor (v. mană). Mierea de albine este foarte sănătoasă pentru organism. 2 miere de trandafiri = miere rozată = miericică. Mierea de trandafiri este folosită ca medicament. 3 (pop.) v. Mana-florilor (v. mană). Mană. Nectar. 4 (culin., ind. alim.; reg.; adesea cu determ. „de prune”) v. Magiun. 5 (culin., ind. alim.; reg.) v. Marmeladă. 6 (ind. alim.; reg.; și miere de trestie) v. Zahăr. 7 (ind. alim.; reg.) miere de baraboi = miere de napi = miere de picioci v. Sirop de cartofi. Zahăr de amidon. Zahăr de cartofi. 8 (ind. alim., farm.; reg.) miere de tuse = miere galbenă v. Candel. Zahăr candel. Zahăr de gheață. Zahăr galben. 9 (ind. alim., farm.; reg.) miere de urs = miere neagră = (art.) mierea ursului v. Zahăr negru. II (art.; bot.) mierea-ursului = a Pulmonaria officinalis; cuscrișor, <rar> pulmonariță, <înv. și reg.> plămânărea, plămânărică, <reg.> cuscrior, cuscru, dârmotin, iarba-pământului (v. iarbă), iarba-plămânilor (v. iarbă), iarba-plumânei (v. iarbă), iarba-plumănului (v. iarbă), plămânare, plămânariță, plămânăriță, plomună, sfeșnicioară, sudoare, țâța-oii (v. țâță); b Pulmonaria mollissima; plămânare, <înv. și reg.> plămânărică, <reg.> pana-cucului (v. pană), plămânărea; c Celtis australis; sâmbovină; d (reg.) v. Aconit. Omag (Aconitum napellus); e (reg.) v. Barba-ursului (v. barbă). Coada-calului (v. coadă). Mana-câmpului (v. mană). Mălai-mărunt (Equisetum arvense); f (reg.) v. Citronelă. Melisă. Roiniță (Melissa officinalis); g (reg.) v. Cuișoară. Cuișoară-de-grădină. Garoafa (Dianthus caryophyllus); h (reg.) v. Cuscrișor (Pulmonaria rubra); i (reg.) v. Dumbravnic (Melittis melissophyllum); j (reg.) v. Jale². Jale-de-grădină (v. jale²). Jaleș. Jaleș-de-grădină. Salvie. Salvie-de-grădină (Salvia officinalis); k (reg.) v. Portulacă. Portulacă-vulgară (Portulaca oleracea); I (reg.) v. Tătăneasă (Symphytum officinale); m (reg.) v. Urzică-de-câmp. Urzică-moartă. Urzică-moartă-pătată (Lamium maculatum); (reg.) mierea-ursului-cu-flori-bălăi v. Miericică-albă. Sugel-alb. Urzică-albă. Urzică-creață. Urzică-moartă (Lamium album).