2 intrări
26 de definiții
- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (7)
- sinonime (2)
Explicative DEX
PROSTRAT, -Ă, prostrați, -te, adj. (Rar) 1. (Despre tulpinile plantelor) Care crește culcat la pământ. 2. Fig. Lipsit de energie morală. – Din lat. prostratus, fr. prostré.
PROSTRAȚIE s. f. Stare (patologică) de indiferență totală față de lumea înconjurătoare, cauzată de o slăbire extremă a forței fizice și psihice; imposibilitate de a reacționa la excitațiile externe; apatie. – Din lat. prostratio, -onis, fr. prostration.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
prostație sf vz prostrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prostrat, ~ă a [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 63/22 / Pl: ~ați, ~e / E: lat prostratus, fr prostré] (Rar) 1 (Med; rar; d. oameni) Aflat într-o stare de prostrație. 2 (D. însușiri sau manifestări ale organismului uman) Extrem de diminuat. 3 (Fig) Lipsit de energie morală. 4 (D. tulpinile unor plante) Care crește culcat la pământ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prostrație sf [At: MAN. SĂNĂT. 271/8 / V: ~sta~, (înv) ~iune / E: fr prostration, lat prostratio, -onis] Stare patologică de indiferență totală față de ceea ce se petrece în jur, cauzată de o slăbire extremă a forței fizice și psihice Si: apatie (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prostrațiune sf vz prostrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROSTRAT, -Ă, prostrați, -te, adj. (Rar) 1. (Despre tulpinile plantelor) Care crește culcat la pământ. 2. Fig. Lipsit de energie morală. – Din lat. prostratus, fr. prostré.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PROSTRAȚIE s. f. Stare (patologică) de indiferență totală față de lumea înconjurătoare, cauzată de o slăbire extremă a forței fizice și psihice; imposibilitate de a reacționa la excitațiile externe; apatie. – Din lat. prostratio, -onis, fr. prostration.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PROSTRAȚIE s. f. Stare de indiferență totală față de lumea înconjurătoare, cauzată de o tensiune nervoasă sau de un efort nervos excesiv; depresiune psihică, apatie. Starea copilului s-a agravat prin aparițiunea unei surdități și a prostrației. BABEȘ, O. A. I 318.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROSTRAT, -Ă adj. 1. Lipsit de energie morală; abătut, istovit. 2. (Bot.; despre tulpină) Care stă culcată la pămînt, fără a-și ridica în sus nici măcar vîrful. V. procumbent. [< lat. prostratus, cf. fr. prostré].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROSTRAȚIE s.f. Stare de totală indiferență față de ceea ce se petrece în jur, cauzată de oboseala excesivă a nervilor; depresiune morală, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. prostration, lat. prostratio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROSTRAT, -Ă adj. 1. (despre tulpini) culcat la pământ. 2. în stare de prostrație; (fig.) lipsit de energie. (< lat. prostratus, fr. prostré)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PROSTRAȚIE s. f. stare patologică de totală indiferență față de ceea ce se petrece în jur, cauzată de oboseala excesivă a nervilor; depresiune morală, apatie. (< fr. prostration, lat. prostratio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PROSTRAT ~tă (~ți, ~te) rar 1) (despre tulpini de plante) Care crește întinzându-se pe pământ. 2) (despre persoane) Care este incapabil de a reacționa la excitanții din afară. /<lat. prostratus, fr. prostré
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROSTRAȚIE ~i f. Stare (patologică) manifestată prin indiferență totală față de cele din jur, provocată de o slăbire fizică sau psihică extremă; lipsă de interes pentru orice activitate; apatie. /<lat. prostratio, ~onis, fr. prostration
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prostrațiune f. Med. slăbire extremă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*prostrațiúne f. (lat. prostrátio, -ónis, d. prostérnere, -stratum, a prosterna). Med. Slăbicĭune extremă, inconsciență: a cădea într’o stare de prostațiune. – Și -áție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
prostrat adj. m., pl. prostrați; f. prostrată, pl. prostrate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prostrație (desp. -ți-e) s. f., art. prostrația (desp. -ți-a), g.-d. prostrații, art. prostrației
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prostrat adj. m., pl. prostrați; f. prostrată, pl. prostrate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prostrație (-ți-e) s. f., art. prostrația (-ți-a), g.-d. prostrații, art. prostrației
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prostrat adj. m., pl. prostrați; f. sg. prostrată, prostrate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prostrație s. f. (sil. -ți-e), art. prostrația (sil. -ți-a), g.-d. prostrații, art. prostrației
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prostrație
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
PROSTRAȚIE s. v. apatie, delăsare, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prostrație s. v. APATIE. DELĂSARE. INDIFERENȚĂ. INDOLENȚĂ. INERȚIE. INSENSIBILITATE. NEPĂSARE. PASIVITATE. PLACIDITATE. TEMBELISM.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
prostrat, prostratăadjectiv
- 1. (Despre tulpinile plantelor) Care crește culcat la pământ. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- prostratus DEX '09 DEX '98 DN
- prostré DEX '09 DEX '98 DN
prostrațiesubstantiv feminin
- 1. Stare (patologică) de indiferență totală față de lumea înconjurătoare, cauzată de o slăbire extremă a forței fizice și psihice; imposibilitate de a reacționa la excitațiile externe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: apatie
- Starea copilului s-a agravat prin aparițiunea unei surdități și a prostrației. BABEȘ, O. A. I 318. DLRLC
-
etimologie:
- prostratio, -onis DEX '09 DEX '98 DN
- prostration DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.