11 definiții pentru prorocie proorocie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROROCÍE, prorocii, s. f. (Rar) Prorocire. [Var.: proorocíe s. f.] – Proroci + suf. -ie.

PROROCÍE, prorocii, s. f. (Rar) Prorocire. [Var.: proorocíe s. f.] – Proroci + suf. -ie.

prorocie sf [At: COD. VOR. 166/19 / V: (îrg) prooro~ / Pl: ~ii / E: proroc + -ie] (Asr) Prorocire (2).

PROROCÍE, prorocii, s. f. Prezicere, prevestire, prorocire. D-aia a stăruit el pe lîngă mama de a tăiat găina și s-o mănînce el, ca să se împlinească la dînsul prorocia din acele slove. ISPIRESCU, L. 274. Prorocia despre Ștefan cel Mare [titlu]. ȘEZ. III 235. – Variantă: proorocíe (ALEXANDRESCU, M. 277, CONACHI, P. 301, TEODORESCU, P. P. 104) s. f.

prorocíe și prorocíre f. (d. proroc). Profeție, prezicere.

PROOROCÍE s. f. v. prorocie.

PROOROCÍE s. f. v. prorocie.

PROOROCÍE s. f. v. prorocie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

prorocíe (înv.) s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei; pl. prorocíi, art. prorocíile

prorocíe s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei; pl. prorocíi, art. prorocíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PROROCÍE s. v. prezicere.

PROROCIE s. oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocire, (livr.) predicțiune, (rar) prevestit, (înv.) hrismos, menire, plaz, plăzuit, plăzuitură, prezisă, prorocestvie, prorocitură.

Intrare: prorocie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prorocie
  • prorocia
plural
  • prorocii
  • prorociile
genitiv-dativ singular
  • prorocii
  • prorociei
plural
  • prorocii
  • prorociilor
vocativ singular
plural
proorocie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proorocie
  • proorocia
plural
  • proorocii
  • proorociile
genitiv-dativ singular
  • proorocii
  • proorociei
plural
  • proorocii
  • proorociilor
vocativ singular
plural