PROPENSIUNE, propensiuni, s. f. Înclinare firească, tendință, dispoziție naturală către ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. propension, lat. propensio, -onis.

propensiune sf [At: BARIȚIU, P. A. II, 81 / P: ~si-u~ / V: (rar) propensie / Pl: ~ni / E: lat propensio, ~onis, fr propension] 1 (Liv) Atracție naturală către ceva. 2 (Îdt) Tendință de atracție între corpuri. 3 (Îdt) Atracție între corpuri.

PROPENSIUNE, propensiuni, s. f. (Livr.) Înclinare firească, tendință, dispoziție naturală către ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. propension, lat. propensio, -onis.

PROPENSIUNE, propensiuni, s. f. (Rar) Înclinare, pornire, aplecare. Studiul adînc și serios al limbii elene putea singur să aducă literaturii noastre o notabilă compensațiune, dacă ar fi fost exploatat cu o înțelegere fină și dibace... din nenorocire, oamenii cu astfel de propensiuni au fost puțini la număr. ODOBESCU, S. I 245.

PROPENSIUNE s.f. Înclinare (a unui corp către un punct sau către alt corp). ♦ (Fig.) Pornire, înclinație către ceva. [Pron. -si-u-. / < fr. propension, cf. lat. propensio].

PROPENSIUNE s. f. înclinație, tendință, dispoziție naturală către ceva. (< fr. propension, lat. propensio)

PROPENSIUNE ~i f. livr. Înclinare firească, dispoziție naturală spre ceva. [Sil. -si-u-] /<fr. propension, lat. propensio, ~onis

propensiúne f. (lat. propénsio, -ónis. V. pensiune, suspensiune). Fiz. Șt. nat. Tendență naturală a corpurilor spre alt corp orĭ spre un punct oare-care: propensiunea feruluĭ spre magnet, a plantelor, spre lumină. Fig. Aplicațiune, dispozițiune, pornire: acest copil are propensiune spre mincĭună, spre milă. – Și -énsie.

propensie sf vz propensiune

propensiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. propensiunii; pl. propensiuni

propensiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. propensiunii; pl. propensiuni

propensiune s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. propensiunii; pl. propensiuni

PROPENSIUNE s. v. aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație.

propensiune s. v. APLECARE. APLICAȚIE. APTITUDINE. ATRACȚIE. CHEMARE. DAR. HAR. ÎNCLINARE. ÎNCLINAȚIE. ÎNZESTRARE. PORNIRE. PREDILECȚIE. PREDISPOZIȚIE. PREFERINȚĂ. TALENT. VOCAȚIE.