pronostic prognostic

  • 1. Ipoteză, previziune referitoare la evoluția unui fapt sau fenomen din domeniul social, economic, politic, tehnologic, științific, sportiv etc., prin analiza tendințelor și conjuncturilor actuale.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: previziune prognoză un exemplu
    exemple
    • Să vedem ce cai aleargă și să facem pronosticurile noastre. C. PETRESCU, C. V. 375.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Previziune a evoluției ulterioare a unei boli.
      surse: DN

etimologie:

prognostic pronostic

  • 1. Previziune a evoluției unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului patogen etc. și la sfârșitul unor evenimente, al unor acțiuni, al unor întreceri sportive etc.; prognoză.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

4 definiții

PROGNOSTÍC, -Ă I. adj. de prognoză. II. s. n. prognoză (3). (< germ. prognostisch, /II/ Prognostik, lat. prognosticus)

prognostic n. 1. conjectură, părere despre cele viitoare și semnele pe cari se întemeiază această părere; 2. în special, prevederea medicului despre sfârșitul unei boale.

1) *prognóstic, -ă adj. (vgr. prognostikós, d. prógnosis, cunoaștere din ainte [!]. V. gnostic, dia-gnostic). Care anunță o boală: semne prognostice ale uneĭ boale. S. n., pl. e și urĭ (fr. pronostique). Semn prevestitor: sosirea luĭ era un răŭ prognostic. Părere exprimată pin [!] care cauțĭ să ghiceștĭ la jocurĭ, la alergărĭ de caĭ ș. a.: prognosticu era că va cîștiga. – Fals pronostíc.

Intrare: pronostic
pronostic substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pronostic pronosticul
plural pronosticuri pronosticurile
genitiv-dativ singular pronostic pronosticului
plural pronosticuri pronosticurilor
vocativ singular
plural
prognostic substantiv neutru
substantiv neutru (N24) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prognostic prognosticul
plural prognosticuri prognosticurile
genitiv-dativ singular prognostic prognosticului
plural prognosticuri prognosticurilor
vocativ singular
plural
Intrare: prognostic
prognostic substantiv neutru
substantiv neutru (N24) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prognostic prognosticul
plural prognosticuri prognosticurile
genitiv-dativ singular prognostic prognosticului
plural prognosticuri prognosticurilor
vocativ singular
plural
pronostic substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pronostic pronosticul
plural pronosticuri pronosticurile
genitiv-dativ singular pronostic pronosticului
plural pronosticuri pronosticurilor
vocativ singular
plural

17 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

PRONOSTÍC, pronosticuri, s. n. Ipoteză, previziune referitoare la evoluția unui fapt sau fenomen din domeniul social, economic, politic, tehnologic, științific, sportiv etc., prin analiza tendințelor și conjuncturilor actuale. [Var.: (înv.) prognostíc s. n.] – Din fr. pronostic.

PRONOSTÍC, pronosticuri, s. n. Ipoteză, previziune referitoare la desfășurarea și la sfârșitul unor evenimente, al unor acțiuni, al unor întreceri sportive etc. [Var.: (rar) prognostíc s. n.] – Din fr. pronostic.

PRONOSTÍC, pronosticuri, s. n. Prezicere pe care o face cineva asupra rezultatului unei acțiuni (în special la competițiile sportive). V. previziune. Să vedem ce cai aleargă și să facem pronosticurile noastre. C. PETRESCU, C. V. 375. – Variantă: prognostíc (CARAGIALE, O. VII 444) s. n.

pronostíc (previziune) s. n., pl. pronostícuri

pronostíc (ipoteză) s. n., pl. pronostícuri

PRONOSTÍC s. v. prognoză.

PRONOSTÍC s.n. Ipoteză privitoare la desfășurarea unor evenimente viitoare, a unor dispute sportive etc. ♦ Previziune a evoluției ulterioare a unei boli. [Var. prognostic s.n. / < fr. pronostic, cf. lat. prognosticum, gr. prognostikon].

PRONOSTÍC s. n. 1. ipoteză, previziune referitoare la desfășurarea unor evenimente, întreceri sportive etc. 2. previziune a evoluției ulterioare a unei boli. (< fr. pronostic)

PRONOSTÍC ~uri n. Ipoteză emisă asupra posibilităților de desfășurare a unor evenimente, acțiuni sau fenomene, bazată pe cunoașterea împrejurărilor care le generează. /<fr. pronostic

PROGNÓSTIC1, prognosticuri, s. n. Previziune a evoluției unei boli pe baza analizei simptomelor, agentului patogen etc. și la sfârșitul unor evenimente, al unor acțiuni, al unor întreceri sportive etc. [Acc. și prognostíc] – Din fr. pronostic

PROGNÓSTIC2 s. n. v. pronostic.

PROGNOSTÍC s. n. v. pronostic.

PROGNOSTÍC s. n. v. pronostic.

prognóstic/prognostíc (prognoză medicală) (prog-nos-/pro-gnos-) s. n., pl. prognósticuri/prognostícuri

prognostíc (sil. mf. -gnos-) / pronostíc (med.) s. n., pl. prognostícuri / pronostícuri

PROGNOSTÍC s.n. v. pronostic.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

PRONOSTÍC s. (MET.) previziune, prognoză. (~ asupra vremii.)