PROGNÓZĂ, prognoze, s. f. Prevedere a desfășurării în timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariția și evoluția; estimare a valorilor probabile pe care le vor lua în viitor unele mărimi nesigure, inconstante; p. ext. prognostic. – Din fr. prognose, germ. Prognose.

prognoză sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~ze / E: fr prognose, ger Prognose] 1 Estimare a apariției și desfășurării în timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariția și evoluția. 2 Estimare a valorilor probabile pe care le vor lua în viitor unele măsuri nesigure, inconstante din prezent. 3 (Pex) Prognostic (1).

PROGNÓZĂ, prognoze, s. f. Prevedere a desfășurării în timp a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariția și evoluția; prevedere a valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent; p. ext. pronostic. – Din fr. prognose, germ. Prognose.

PROGNÓZĂ, prognoze, s. f. (Rar) Pronostic.

PROGNÓZĂ s.f. 1. Previziune, prevedere bazată pe date științifice; (p. ext.) pronostic. ♦ Text în care se arată modul cum va evolua vremea într-un anumit interval de timp. 2. Anticipare a desfășurării în viitor a unor fenomene și procese din domeniul economiei, tehnologiei, științei, societății în ansamblul ei etc., plecând de la experiența anterioară și folosind metode și tehnici necesare obținerii de cunoștințe privind evoluția acestora într-o perspectivă mai îndepărtată. 3. Prevedere a apariției unor boli criptogamice sau a unor dăunători ai plantelor în vederea luării din timp a măsurilor de combatere. [Cf. fr. prognose, lat., gr. prognosis < pro – înainte, gnosis – cunoaștere].

PROGNÓZĂ s. f. 1. previziune, anticipare a evoluției viitoare a fenomenelor, bazată pe date științifice; (p. ext.) pronostic. ◊ text în care se arată modul cum va evolua vremea într-un anumit interval de timp. 2. parte a științei conducerii, reprezentând activitatea pregătitoare pentru planificare, în determinarea tendințelor și perspectivelor dezvoltării diferitelor sfere de activitate. 3. prevedere a evoluției unei boli în conformitate cu diagnosticul, forma clinică și stadiul acesteia; prognostic. (< fr. prognose, germ. Prognose)

PROGNÓZĂ ~e f. Ipoteză emisă asupra posibilităților de desfășurare a unor evenimente, acțiuni sau fenomene, bazată pe cunoașterea împrejurărilor care le generează; pronostic. ◊ ~ meteorologică timpul care se prevede pentru o anumită perioadă; timpul probabil. /<fr. prognose, germ. Prognose

prognoza vt [At: DEX² / Pzi: ~zez / E: prognoză] 1-2 A elabora o prognoză (1-2). 3 A prevedea (1).

PROGNOZÁ vb. tr. a elabora o prognoză; a prevedea. (după germ. prognostisieren)

A PROGNOZÁ ~éz tranz. (evenimente sau fenomene viitoare) A stabili printr-o prognoză. /Din prognoză

!prognóză (prog-no-/pro-gno-) s. f., g.-d. art. prognózei; pl. prognóze

prognóză s. f. (sil. mf. -gno-), g.-d. art. prognózei; pl. prognóze

*prognozá (a ~) (prog-no-/pro-gno-) vb., ind. prez. 3 prognozeáză

prognozá vb., ind. prez. 1 sg. prognozéz, 3 sg. și pl. prognozeáză

PROGNÓZĂ s. (MET.) previziune, pronostic. (~ asupra vremii.)

PROGNOZĂ s. (MET.) previziune, pronostic. (~ asupra vremii.)

PROGNOZÁ vb. (MET.) a prevedea, a pronostica. (A ~ vremea pentru mâine.)

PROGNÓZĂ (< fr., germ.; {s} pro-² + gr. gnosis „cunoaștere”) s. f. 1. Estimare a valorilor probabile pe care le vor lua în viitor anumite mărimi nesigure, inconstante. ◊ P. hidrologică = prevedere a unor fenomene hidrologice, bazată pe studiul unor procese meteorologice, a căror desfășurare condiționează evoluția acestor fenomene. De p.h. depinde exploatarea rațională a construcțiilor hidrotehnice. P. meteorologică = previziune, prevedere a timpului, bazată pe date științifice; poate fi dată pe o perioadă scurtă sau pe una mai lungă (lună, an etc.). 2. Parte a științei conducerii care constă în determinarea tendințelor și perspectivelor dezvoltării diferitelor sfere de activitate socială (știință, economie, tehnologie etc.). ◊ P. economică = anticipare, științific fundamentată, a desfășurării în viitor a unor fenomene și procese din domeniul economiei, tehnologiei, științei, societății în ansamblul ei etc. plecând de la experiența anterioară și folosind un ansamblu de metode și tehnici necesare obținerii de cunoștințe privind evoluția acestora într-o perspectivă mai îndepărtată. ♦ (GEOL.) Prevederea, pronosticarea, aprecierea pe baza datelor geologice prezentate a posibilităților de descoperire în anumite regiuni a unor substanțe minerale utile. 3. (FITOPAT.) Prevedere a apariției unor boli criptogamice (rugina grâului, mana viței de vie) sau a unor dăunători ai plantelor de cultură în vederea asigurării măsurilor de combatere.