produf sn vz produh

PRODUF, produfuri, s. n. (Mold., Bucov.) Spărtură, gaură făcută în gheața unui rîu, a unui lac sau a unui iaz; copcă. Cum s-așază gheață tare pe iaz, și încep a tăia oamenii produfuri, ca să nu se înnădușe peștele dedesubt. SADOVEANU, Î. A. 74. ♦ (Mai ales în forma preduf) Gaură mică, făcută lîngă vrana unui butoi, pentru aerisire sau pentru evacuarea gazelor în timpul fermentației vinului. – Variante: produh (SBIERA, P. 312), preduf s. n.

PRODUF ~uri n. reg. Gaură pe suprafața înghețată a unei ape, prin care se poate pescui sau lua apă; copcă; toană. /<sl. produhu

produf n. gaură făcută în ghiață, mai mică decât copca spre a putea lua apă: produful se închide cu năvodul de prins pește. [Slav. PRODUHŬ, răsuflătoare].

prodúf și (vechĭ) -úh n., pl. urĭ (vsl. produhŭ, d. duhŭ, duh, suflare; bg. produh, rus. prodúšina, dim. -úšinka, crăpătură în gheață, de unde rom. produșcă. V. duh, dușcă, nă-, pre- și ză-duf, văz-duh). Est. Copcă, răsuflătoare în gheață. – Și -úv (nord), -úc (Ban.) și -úșcă (est), pl. ște și ștĭ.

podruv sn vz produh

potrumb sn vz produh

potruv sn vz produh

prădug sn vz produh

prăduv sn vz produh

preduc sn vz produh

preduf sn vz produh

prodoc sn vz produh

produ sn vz produh

produc sn vz produh

product² sn vz produh

produft sn vz produh

produh sn [At: MUSTE, ap. LET. III, 18/28 / V: (îvp) brăduf, burduf, podruv, potrumb, potruv, prădug, prăduh, prăduv, preduc, preduf, ~duf, ~duv, (înv) ~duj, (reg) produ, ~duc, ~duct, ~duft, ~dul, ~duș, ~duu, ~doc, pru~ / Pl: ~uri / E: slv продоухь] 1 (Îvp) Copcă în gheață. 2 (Reg; îf preduf) Vrană la butoi. 3 (Reg; îf produv) Gaură mică făcută lângă vrana unui butoi, pentru aerisire sau pentru evacuarea gazelor în timpul fermentației vinului. 4 (Trs; Olt) Organ genital la vacă sau la iapă.

produj sn vz produh

produl sn vz produh

produș sn vz produh

produu sn vz produh

produv sn vz produh

pruduh sn vz produh

preduf n. vrana unei buți. V. produf.

predúf n., pl. urĭ (vsl. *’pre-duhŭ, răsuflătoare, d. duhŭ, duh; sîrb. predušak, respirațiune. V. pro-duf). O răsuflătoare maĭ mică lîngă vrană pin care ĭese aeru cînd se umple butoĭu. V. priboĭ 1.

1) prodúc, V. produf.

produf (reg.) s. n., pl. produfuri

produf (reg.) s. n., pl. produfuri

produf s. n., pl. produfuri

PRODUF s. v. copcă, ochi.

produf s. v. COPCĂ. OCHI.

PREDUF s. v. vrană.

preduf s. v. VRANĂ.

produf (produfuri), s. n. – Copcă. – Var. produh, produv, produșcă. Sl. produchŭ „răsuflătoare” (Tiktin; Conev 42). Trebuie să fie dublet al lui produf, s. n. (vrană la butoi). Mai ales în Mold., cf. preduci.

produh, produhuri, s.n. – (reg.) Copcă; orificiu în gheață pentru a lua apă sau a prinde pește; ochi de gheață (Bârsana); „produh se spune când se rupe gheața” (Bârsana); „ot’i când o tai, produh când se rupe” (ALRRM, 1973: 615). „Mere crâșnicu și face produh și lua tăte babele apă” (Memoria, 2001: 21). – Din sl. produhŭ „răsuflătoare” (Șăineanu, Scriban; Tiktin, Conev, cf. DER; DEX, MDA) < duhǔ „duh, suflare” (Scriban).

produh, -uri, s.n. – Copcă; orificiu în gheață pentru a lua apă sau a prinde pește; ot’i de d’eață (Bârsana); „produh se spune când se rupe gheața” (Bârsana); „ot’i când o tai, produh când se rupe” (ALR 1973: 615). „Mere crâșnicu și face produh și lua tăte babele apă” (Memoria 2001: 21). – Din sl. produhŭ „răsuflătoare”.