produh, -uri, s.n. – Copcă; orificiu în gheață pentru a lua apă sau a prinde pește; ot’i de d’eață (Bârsana); „produh se spune când se rupe gheața” (Bârsana); „ot’i când o tai, produh când se rupe” (ALR 1973: 615). „Mere crâșnicu și face produh și lua tăte babele apă” (Memoria 2001: 21). – Din sl. produhŭ „răsuflătoare”.